Candidatul independent Laszlo Tokes

LÁSZLÓ TŐKÉS

preot

Născut – 1 aprilie 1952, Cluj, România

Familia – Părinţi: István Tőkés, Erzsébet Vass. Căsătorit cu Edit Joó. Copii: doi băieţi, o fată

Studii: Institutul Teologic Protestant din Cluj, 1971–1975


Carieră:

· 1975–1984 – preot reformat la Braşov, apoi la Dej. Din cauza opoziţiei manifestate faţă de autorităţile de stat şi bisericeşti, respectiv a activităţii minoritare şi bisericeşti desfăşurate, este îndepărtat din rândul preoţilor

· 1984–1986 – timp de 25 de luni este în şomaj

· 1986 – preot la Timişoara. Pentru criticile aduse situaţiei din cadrul bisericii şi a planului demolării satelor din România este persecutat în repetate rânduri

· 1989 – este acţionat în judecată de autorităţile de stat şi bisericeşti, îndepărtat de la amvon, exilat în satul Mineu din judeţul Sălaj; demonstraţia mulţimii adunate pentru a se împotrivi evacuării sale forţate din parohia Timişoara şi populaţia oraşului care li se alăturase declanşează revoluţia de la Timişoara

· 1990 – face parte temporar din Frontul Salvării Naţionale

· 1990 – este ales episcop al Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului

· 1990 – copreşedinte al Sinodului Bisericii Reformate din România

· 1990–2004 – preşedinte de onoare al Uniunii Democrate Maghiare din România

· 1996 – preşedinte de onoare al Uniunii Mondiale a Maghiarilor

· 1999 – fondează Universitatea Creştină Partium, ocupă funcţia de preşedinte al Universităţii

· 2003 – preşedinte al Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania


Distincţii şi premii:


· Premiul Berzsenyi (Ungaria, 1989)

· Premiul Bethlen Gábor (Ungaria, 1990)

· Nominalizat pentru premiul Nobel (1990)

· Premiul Roosevelt (Olanda, 1990)

· Doctor Honoris Causa al Regent University (Virginia Beach, USA, 1990)

· Doctor Honoris Causa al Academiei Teologice Reformate din Debreţin (Ungaria, 1990)

· Doctor Honoris Causa al Universităţii Hope College (Holland, Michigan, USA, 1991)

· Premiul Geuzenpenning (Olanda, 1991)

· Membru al Senatului de Onoare European (1992)

· Membru al Ordinului Cavalerilor Johanniţi (1993)

· Premiul Pro Fide (Finlanda, 1993)

· Premiul Bocskay (Ungaria, 1995)

· Distincţia Moştenirea Maghiară (Ungaria, 1996)

· Premiul pentu Minorităţi al Centrului CIEMEN din Catalonia (Barcelona, Spania, 1996)

· Marele Premiu Leopold Kunschak (Austria, 1998)

· Premiul Fidelitate (Ungaria, 1999)

· Marea Cruce a Ordinului Republicii Ungare

· Cetăţean de onoare al oraşelor Sárospatak (Ungaria), Odorheiu Secuiesc (România), al comunei Sîc (România), precum şi al sectoarelor V. şi XI. din Budapesta (Ungaria)


Activitatea politică:

· 1988 – Se opune şi critică deschis politica demolării satelor din România

· 1989 – Se adresează cu o scrisoare participanţilor la dărâmarea cortinei de fier dintre Austria şi Ungaria, scrisoare citită şi dată publicităţii

· ianuarie 1990 – este vizitat la Timişoara de Hans-Dietrich Genscher

· martie 1990 – se întâlneşte la Casa Albă cu George Bush, preşedintele Statelor Unite

· 1990 – întâlnire cu Brian Mulroney, preşedintele Canadei

· 1990 – întâlnire cu József Antall, prim-ministru al Republicii Ungare

· 1991 – Poartă discuţii cu senatorul Tom Lantos, preşedintele Comisiei de Politică Externă a Congresului Statelor Unite

· 1991 – Audienţă privată la Vatican cu Papa Ioan Paul al II-lea.

· 1991 – Întâlnire cu Jimmy Carter, fost preşedinte al Statelor Unite ale Americii

· 1991 – Întâlnire cu Otto von Habsburg

· 1996 – Întâlnire cu Emil Costantinescu, preşedintele României

· 1998 – Întâlnire cu Lech Walesa

· 1998 – Întâlnire cu Viktor Orbán, prim-ministru al Republicii Ungare

· 1998 – Primire oficială la regina Beatrix a Olandei

· 2000 – Întâlnire cu Ferenc Mádl, preşedintele Republicii Ungare

· 2001 – Întâlnire cu cardinalul Józef Glemp (Polonia)

· 2001 – Întâlnire cu Aleksander Kwaśniewski, preşedintele Poloniei şi cu premierul Jerzy Buzek

· 2006 – Întâlnire cu László Sólyom, preşedintele Republicii Ungare


Opere:

· Unde-i numele Domnului, e şi libertatea (1990)

· Asediul Timişoarei ’89 (1990)

· With God, for the People (1990) – în traducere în limbile maghiară, olandeză, finlandeză

· E timpul pentru a vorbi (1993)

· O expresie şi ce e în spatele ei (1993) – în limba maghiară şi engleză

· În spiritul Timişoarei – Ecumenie şi reconciliere (1996) – în limba maghiară, română şi engleză

· Memento de Timişoara (1999)

· Asediul Timişoarei (Traducerea în limba română a volumului cu acelaşi titlu de Gelu Păteanu)

· Culegere de predici difuzate de emisiunea Vasárnapi Újság, Radio Kossuth (2003)

· Speranţă şi realitate (2004)

Candidati Alianta socialista

1. ROTARU N. CONSTANTIN - 1955 - Economist
2. BADEA I. MARIN - 1941 - Profesor
3. IACOV D. ION - 1935 - Profesor
4. MARINCAS I. VIOREL - 1955 - Inginer mecanic
5. CHELOIU C. ANAMARIA - 1982 - Profesor
6. MIU M. ION - 1955 - Profesor
7. SOMICU I. SIMION SILVIU - 1960 - Profesor
8. DINU M. ADRIAN MANUEL - 1967 - Economist
9. DRAGU V. FLOAREA - 1957 - Economist
10. STAN I.ADINA ELENA - 1978 - Actrita
11. ROTARU N. GHEORGHE - 1949 - Profesor
12. PACURARU C. ELENA - 1952 - Jurist
13. BONDOC GH. NICOLAE - 1953 - Profesor
14. CHELOIU GH. PAUL LIVIU - 1975 - Actor
15. MATEI N. NICOLAE SEBASTIAN - 1975 - Avocat
16. SAUTEAN I. ROMULUS - 1969 - Inginer TCM
17. GROU GH. ION - 1939 - Inginer
18. MIHALCEA B. CRISTINA DANIELA - 1968 - Economist
19. BALAURE F. P. CORNEL-FLORIN - 1952 - Eonomist
20. DUMITRIU N. DUMITRU - 1946 - Inginer
21. BERCEA I. NICOLAE - 1945
22. TILEA I. DOINA MARIA - 1975 - Economist
23. DRAGAN N. LUMINITA MARIANA - 1973 - Inginer tehnolog
24. DOCIU N. FLAVIU AUREL - 1974 - Economist
25. GIUREA M. GEORGETA - 1966 - Profesor
26. DRUGAU M. VIOREL - 1965 - Profesor
27. COSCARU GH. BOGDAN - 1979 - Economist
28. BLIORT I. DANIEL - 1977 - Operator date
29. DUTA M. DRAGOS GHEORGHE - 1975 - Profesor
30. MARINCAS V. CLAUDIA RODICA - 1982 - psiholog
31. TUDOR I. MARIA IONELA - 1981 - Jurist
32. MATEI I. FLOREA - 1957
33. MARINESCU D. LIVIU - 1944 - Profesor
34. DRAGUSIN I. ILEANA MANUELLA - 1972 - Jurist
35. ZAMA D. VASILE - 1944 - Economist
36. GIOSAN T. CRISTIAN - 1964 - Economist
37. ROTARU AL. MIRABELA - 1981 - Economist
38. OPREA D. MADALINA - 1982 - Economist
39. PATRASCU I. CONSTANTIN - 1954 - Ofiter M.Ap.N.
40. RADUCU I.IOAN - 1966 - Inginer
41. TINCU I. PETRU - 1954 - Tehnician
42. CERCEL R. ION - 1935 - Economist
43. TUDOR F. MARIAN - 1962 - Inginer
44. CANCIU V. PETRE - 1940 - Inginer
45. VULPOI N. ELENA FELICIA - 1976 - Economist

Candidati PLD

1. STOLOJAN THEODOR DUMITRU - 1943 - Economist
2. OPREA DUMITRU - 1952 - Economist
3. POPA NICOLAE VLAD - 1950 - Avocat
4. FUNERIU PETRU DANIEL - 1971 - Cercetator Stiintific
5. FABINI HERMANN ARMENIU - 1938 - Arhitect
6. CRISTE MIRCEA - 1957 - Jurist
7. BARBU ION - 1952 - Inginer silvic
8. VATAFU TEODOR CATALIN - 1977 - Economist
9. PRUTEANU VASILE - 1947 - Profesor
10. OROS CALIN DINU - 1966 - Fizician
11. CRISAN HOREA - 1980 - Avocat
12. CONSTANTIN FLORIAN - 1949 - Inginer
13. TOLEA AXENTE DACIAN - 1969 - Matematician
14. PETRE GABRIELA - 1966 - Jurist
15. SALCUTAN ALEXANDRU LUCIAN - 1969 - Jurist
16. BUZATU DAN HORATIU - 1961 - Arhitect
17. ILIE ROMEO DUMITRU - 1948 - Inginer automatist
18. IORDACHE ADRIAN BOGDAN - 1967 - Inginer
19. HORNEA SORIN IONEL FLORIN - 1972 - Inginer
20. OPRISIU CORINA VIOLETA - 1961 - Inginer
21. ARION VIOREL - 1961 - Inginer
22. GARLEA CRISTINA - 1948 - Cercetator doctor
23. UNCU DANIEL MARIAN - 1967 - Ziarist
24. HAUK NICULAI - 1957 - Doctor Inginer
25. RADASANU LIVIU NICOLAE - 1978 - Consilier juridic
26. SPINU TEODOR MARIUS - 1965 - Profesor
27. PINTESCU FLORIN - 1968 - Cadru didactic
28. FRANCIUC OVIDIU FLORIN - 1972 - Electronist
29. MIHAI ELEODOR ALIN - 1977 - Jurist
30. MOGA RADU ANDREI - 1978 - Medic stomatolog
31. PINTEA FLORIN RADU - 1977 - Economist
32. GOIAN CRISTIAN FLORIN - 1969 - Economist
33. POPA DANIEL - 1974 - Jurist
34. GHINESCU EUGEN - 1950 - Medic primar
35. CALIN IOAN - 1969 - Filolog
36. BOUREANU CRISTIAN ALEXANDRU - 1972 - Economist
37. TURCAN RALUCA - 1976 - Economist
38. CINTEZA MIRCEA - 1950 - Medic primar
39. SABAU DAN - 1951 - Medic chirurg
40. PAVELIU MARIAN SORIN - 1960 - Medic
41. OSTACIUC VASILE - 1967 - Lector universitar
42. RADOI MIRELLE-CARMEN - 1974 - Psiho-sociolog
43. IOAN STREMPEL - 1959 - Inginer
44. POPESCU FLORIN AURELIAN - 1968 - Profesor matematica
45. SANDU GABRIEL - 1963 - Economist

Candidati PNG

Becali A.George	Oraş Voluntari, Şos. Pipera Tunari nr. 41, jud. Ilfov	Com. Zagna, Jud. Brăila 25.06.1958	Preşedinte PNG-CD	Om de afaceri
Dancu I.Cătălin-Radu	Mun. Bucureşti, Sector 1, Str. Ştefan Stoica nr. 11	Mun. Constanţa, Jud. Constanţa 28.11.1965	Avocat	Avocat
Stroe N. Ştefania Laura	Mun. Constanţa, Str. Soveja nr. 86, bl. FT7, Sc. A, Et. 4, Ap.20	Mun. Buzău, Jud. Buzău 27.12.1980	Istoric – Consilier cultural	Istoric
Godeanu Ghi. Teodor-Narcis	Mun. Bucureşti, Sector 4, Str. Frumuşani nr.7, Bl. 63, Sc. 2, Et.1, Ap. 21	Com. Ştefăneşti, Jud. Argeş 22.03.1975	Lector Universitar	Jurist
Zeana D. Corneliu	Mun. Bucureşti, Sector 1, Str. Lisabona nr. 3	Mun. Rm. Vâlcea, Jud. Vâlcea 11.04.1939	Conferenţiar Universitar	Medic
Duckadam I. Helmut	Mun. Arad, Str. I.C. Brătianu nr. 7, Ap. 3	Com. Semlac, Jud. Arad 01.04.1959	Pensionar	Subinginer
Sălăgean V. Horaţiu	Mun. Reghin, Bld. Libertăţii, Bl. 16, Sc. 2, Ap. 26	Reghin, Jud. Mureş 05.01.1968	Profesor	Economist
Oprea Ghe. Marian	Mun. Bucureşti Sector 1, Str. Dionisie Fotino nr. 18	Mun. Bucureşti Sector 5 04.11.1950	Director	Ziarist
Năstase A. Maria-Raluca	Mun. Bacău, Bld. I. S. Sturza nr. 18, Bl. 18, Sc. A, Ap. 11	Mun.Bacău, Jud. Bacău, 14.08.1967	Consilier I	Inginer
Ciuştea V. Dorin	Mun. Botoşani, Bld. Mihai Eminescu nr. 35, Sc. D, Et. 1, Ap. 4	Com. Sagna, Jud. Neamţ 11.09.1952	Vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani	Economist
Scurtu-Andrei A. Liviu	Mun. Bucureşti, Sector 5, Str. Focşani nr. 3, Bl. M 182, Sc1, Et. 4, Ap.20	Mun. Bucureşti 16.08.1956	Lector Universitar	Medic
Tudosie N. Gabriela- Luminiţa	Mun. Bucureşti, Sector 1, Str. Soveja nr.25	Mun. Aiud, Jud. Alba 16.10.1967	Consilier Juridic	Jurist
Codorean I. Ioan	Mun. Bucureşti, Sector 6, Str. Compozitorilor nr. 23, Bl.C 8, Sc. 4 Et. 3, Ap. 37.	Com. Răzbuneni Jud. Cluj 12.05.1944	Medic Profesor Universitar	Medic
Şerban-Cernat C. Claudia	Mun. Braşov, Str. General Dumitrache nr. 12, Bl. 262, Sc. B, Ap. 1	Mun. Braşov, Jud. Braşov 23.12.1960	Lector Universitar Avocat	Jurist
Micu A.E. Lavinia Roxana	Mun. Slatina Str. Primăverii nr. 3, Bl. ZA2, Sc.2, Ap. 10	Oraşul Drăgăneşti, Jud. Olt 08.05.1974	Profesor	Profesor
Pandele A. George-Ioan	Mun. Iaşi, Str. Anton Pann nr. 50, Bl. H3, Et. 4, Ap. 2	Galaţi, Jud. Galaţi 30.10.1940	Profesor Universitar	Medic
Marinescu A. Aurel	Mun. Reşiţa, Str. Oituz nr. 25	Mun. Reşiţa, Jud. Caraş-Severin 14.02.1964	Jurist	Jurist
Chiţu N. Ion-Dănuţ	Com. Şcheia, Sat Şcheia, Str. Humorului 142, Jud. Suceava	Mun. Suceava, Jud. Suceava 02.03.1967	Economist	Administrator
Lazăr Ghe. Gheorghe Ion Cornel	Com. Cotmeana, Sat Vîrloveni, jud. Argeş	Com. Cotmeana, Sat Bascovele, Jud. Argeş 24.06.1961	Administrator	Cadru Militar în rezervă şi Economist
Stanciu I. Constantin	Mun. Drobeta Turnu Severin, Aleea Cazane nr. 3, Bl. R6, Sc. 1, Ap. 2	Com. Floreşti, Jud. Mehedinţi 16.02.1951	Lector Universitar Doctor	Psiholog
Ţifui I. Ana-Luminiţa	Mun. Bucureşti Sector 3, Str. Baia- Mare nr. 8, Bl. 7A1, Sc.1, Et.7, Ap. 32	Mun. Drobeta Turnu Severin, Jud. Mehedinţi 07.02.1971	Avocat	Avocat
Moisei L. Laurenţa-Lili	Mun. Tulcea, Aleea Albatros nr. 1, Bl C1, Sc. A, Ap. 2	Com. Chilia Veche, Jud. Tulcea 16.07.1973	Profesor	Economist
Strasser S. Silvian- Horaţiu	Mun. Bucureşti, Sector 1, Str. Someşul Rece nr. 23, Bl. 8, Et. 2, Ap. 60	Mun. Tecuci, Jud Galaţi 02.02.1956	Cadru Didactic Universitar	Inginer horticultor
Lungu C. Dorian	Mun. Braşov Str. Traian nr. 25	Mun. Braşov, Jud. Braşov 29.09.1973	Manager	Inginer
Manea P. Pompiliu	Mun. Cluj-Napoca, Piaţa Cipariu nr. 9, Ap. 55	Com. Purani, Jud. Teleorman 07.10.1935	Profesor Dr.Inginer	Inginer
Lupu C. Constantin	Mun. Iaşi, Bld. C. A. Rosetti nr. 6	Mun. Iaşi, Jud. Iaşi 08.02.1970	Director	Inginer economist
Voinicu M. Alexandru	Mun. Slobozia, Str. Ardealului, Bl. 3, Sc. C, Ap. 20	Dragoş Vodă, Jud. Călăraşi 02.05.1949	Inspector Principal I	Economist
Sandu C. Adrian-Daniel	Mun. Rm. Vâlcea, Str. Eroilor nr. 5, Bl. A 17, Sc. B, Ap. 7	Mun. Rm. Vâlcea, Jud. Vâlcea 17.05.1972	Psiholog	Psiholog
Stroia P. Adrian Pompiliu	Mun. Sibiu Str. Semănătoarelor nr.33	Mun. Sibiu Jud. Sibiu 06.09.1975	Administrator	Economist
Cristina C. Ionela	Mun. Bucureşti, Sector 2, Aleea Dobrina Nr. 7, Bl. D10, Et. 8, Ap. 50	Mun. Constanţa, Jud. Constanţa 16.08.1974	Consilier Juridic	Jurist
Copaci T. Gabriel	Mun. Focşani Str. Cuza Vodă nr.21, Bl. 21, Et. 3, Ap.12	Mun. Focşani, Jud. Vrancea 03.05.1962	Jurist	Avocat
Dicu C. Ion	Mun. Bucureşti, Sector 2, Calea Moşilor nr. 96, Et. 1, Ap. 1	Com. Cruşeţ, Sat Slăvuţa, Jud. Gorj 10.08.1955	Director	Inginer mecanic
Ghiorghe D. Aurelian-Cristinel	Mun. Galaţi, Str. Dr. N. Alexandrescu nr. 8, bl. B4B, ap. 28	Mun. Galaţi, jud. Galaţi 16.01.1981	Administrator	Jurist
Saulea Ghe. Camelia-Aurora	Mun. Piatra Neamţ, Bld Republicii nr. 17, Bl A1, Sc. C, Ap.40	Oraş Bicaz, Jud. Neamţ 13.09.1961	Profesor	Profesor
Mirea I. Cornel-Alin	Mun.Craiova Str. Henri Coandă nr. 70, Bl. 33, Sc. A, Et. 3, Ap.	Com. Piscu Vechi, Jud. Dolj 02.07.1976	Secretar General CCJ Dolj	Jurist
Vasilache M. Petruţ-Cristian	Mun. Bucureşti, Sector 3, Str. Vasile Lucaci, nr. 88, Et.2, Ap.3	Mun. Moreni, Jud. Dîmboviţa 15.10.1975	Avocat	Avocat
Puie I. Victor	Mun. Zalău, Str. S. Bărnuţiu nr. 55, Bl. 1A, Sc. A, Et. 2, Ap. 11.	Com. Buciumi, Jud. Sălaj 15.07.1960	Administrator	Economist
Iacob E. S. Andreea Iluzia	Mun. Bucureşti, Sector 1, Str. Ion Cîmpineanu nr. 29, bl. 6, sc.2, ap. 46	Mun. Bucureşti 02.06.1969	Conferenţiar Universitar	Economist
Mogoşanu D. Daniel Vasile	Mun. Deva, Str. Horia, nr. 2, Bl. 88, Sc. B, Ap.77,	Mun. Deva, Jud. Hunedoara 10.12.1968	Coordonator proiecte	Economist
Florea C. Felix Patrick	Mun. Bucureşti, Sector 4, Bld. Alexandru Obregia nr. 4, Bl. OD1, Sc. 5, Ap. 192	Mun. Bucureşti Sector 6 06.07.1974	Avocat	Avocat
Grigorescu I. Ionel	Mun. Bucureşti, sector 6, Str. Drumul Sării nr. 22, bl. A48, sc. B, et. 4, ap. 34	Mun. Bucureşti, sector 1 22.08.1956	Economist	Economist
Popa P. Tania Mariana	Mun. Oradea, Str. Căprioarei nr.61	Com. Bratca, Jud. Bihor 23.06.1962	Inginer	Inginer Doctorand
Savu I. Natalia-Elena	Mun. Bucureşti, sector 1, Str. Neatîrnării nr. 14	Mun. Bucureşti, sector 3 22.11.1974	Director Agenţie de Turism	Filolog
Cristescu I. Cătălin	Mun. Bucureşti Sector 2, Str. Avrig nr. 9-19, Bl. U1, Sc. 6, Et.7, Ap. 229	Mun. Bucureşti Sector 1 18.03.1977	Director	Jurist
Lăcraru M. Florin-Bogdan	Mun. Drobeta Turnu Severin Str. Cantemir nr.7, Bl. C2, Sc. 2, Et. 1, Ap. 3	Mun. Drobeta Turnu Severin, Jud. Mehedinţi 11.08.1983	Asistent Universitar	Jurist

Candidati PIN

1. SANDRU LAVINIA - 1975 - Politolog
2. FRANTI DANA MIHAELA - 1969 - Economist
3. RADULESCU VERONICA - 1984 - Jurist
4. MILEA PETRU LUCIAN - 1971 - Inginer
5. OLTEANU OCTAVIAN - 1974 - Economist
6. GARAI ANDREEA - 1976 - Avocat
7. BLANARU FLORENTIN - 1977 - Profesor istorie
8. UNGUREANU DAN DRAGOS - 1968 - Analist istoric
9. PANTIRU GIANA - 1966 - Inginer
10. CATANA BOTA FLORIN - 1973 - Medic
11. ANGHELESCU ADRIAN - 1967 - Pilot comandant
12. ROTARU OANA STEFANIA - 1974 - Medic stomatolog
13. POPESCU ANDREEA - 1980 - Jurist, sociolog
14. MURESAN ADRIAN - 1970 - Inginer
15. PALII CORNELIA VOICHITA - 1974 - Filolog
16. TRANDAFIR BIANCA IRINA - 1980 - Jurist
17. AMARIEI CRISTIAN - 1967 - Jurist
18. COROAMA DAN CONSTANTIN - 1970 - Inginer
19. POPA VICENTIU - 1979 - Specialist Stiinte politice
20. ANDRONIC SARMIZA - 1972 - Manager
21. GHEORGHE GHEORGHE - 1969 - Economist
22. STREINU ELENA - 1975 - Jurist
23. COCAINA OCTAVIAN CLAUDIU - 1976 - Jurist
24. MOLNAR OVIDIU LUCIAN - 1980 - Inginer
25. MITITELU VIOLETA - 1968 - Economist
26. VESCAN MIHAIL MARIUS - 1968 - Inginer
27. RUSU CATALIN - 1968 - Inginer telecomunicatii
28. DRUICA MIHAELA - 1967 - Economist
29. CONSTANTINESCU OVIDIU - 1965 - Inginer
30. VULCAN MARIAN - 1969 - Jurist
31. LUCAN EUGEN - 1972 - Psiholog
32. CHEREJI RODICA - 1979 - Profesor
33. OROGAN GHEORGHE - 1971 - Economist
34. EZARU GABRIELA NARCISA - 1977 - Politolog
35. RADU CRISTIAN VIRGILIU - 1967 - Economist

Candidati Partidul Verde

1. LECHNER MICHAEL PETER - 1973 - Metalurgie
2. IONICESCU GHEORGHE - 1953 - Subinginer constructii
3. DUMITRU SILVIU - 1969 - Inginer
4. GHICA TATIANA - 1970 - Tehnician
5. MIHAILESCU BOGDAN - 1957 - Inginer
6. ISTATE CODRUTA OTILIA - 1956 - Medic
7. SADEAN CLAUDIA - 1984 - Student
8. TAUT VASILE - 1969 - Economist
9. TEGUS VALENTINA ADRIANA - 1984 - Contabil
10. TATU CONSTANTIN - 1958 - Inginer
11. FARTAT AUREL - 1954 - Inginer
12. MANDIUC ZENOVIA - 1966 - Profesor
13. CHIRIAC CUCU CONSTANTIN - 1971 - Jurist
14. ION EMILIAN - 1969 - Sofer
15. IONICESCU SORINA - 1966 - Profesor
16. NAE MADALIN MARIAN - 1980 - Student
17. POPA ANDREI - 1980 - Economist
18. TOMA ELENA FLORENTINA - 1971 - Economist
19. OPREA RODICA - 1954 - Jurist
20. CHINTAUAN OANCEA IOAN - 1941 - Cercetator
21. STANICA FLORENTIN - 1958 - Inginer
22. NICOLAE MIREL - 1974 - Student
23. SANDU CRISTINA - 1981 - Economist
24. ANDREI ION - 1971 - Jurist
25. VLADUT MIHAITA - 1958 - Jurist
26. ZARUBA CONSTANTIN - 1958 - Tehnician
27. CAZACU EMIL - 1954 - Inginer
28. TOC EDMONDA - 1966 - Contabil
29. STAN GHEORGHE - 1963 - Economist
30. BALANESCU SIMONA - 1973 - Asistent Social
31. STAVROSITU MARIA ELENA - 1982 - Student
32. BARBU FLORIAN - 1953 - Inginer tipograf
33. KASSIR YOUSSEF - 1957 - Inginer
34. STANA VASILE CALIN - 1974 - Ofiter
35. BURCEA MARIA - 1962 - Profesor
36. ROSU DAN - 1970 - Economist
37. CHIRIBUCA MONICA ANA - 1981 - Jurist
38. MADARAS VASILE - 1966 - Mecanic auto
39. HORVAD LORETA CAMELIA - 1980 - Economist
40. NEGESCU PERICLE - 1948 - Inginer
41. DUMITRU CRISTIAN - 1970 - Mecanic
42. SCHENKER EDUARD - 1982 - Psiholog
43. DECIU MIRCEA - 1957 - Biolog
44. CALOTA ADRIAN - 1967 - Inginer
45. DUSELEVICI ELENA ERMINA - 1970 - Psiholog

Candidati Partida rromilor

1. ONORIU ELENA GABRIELA - 1938 - Artist liber profesionist
2. PLEBIS FLOREA - 1974 - Economist
3. FILIP MARIN - 1981 - Analist politic
4. PARASCHIV IULIAN COSTEL - 1984 - Analist politic
5. IONITA OANA - 1982 - Economist
6. VASILE DANIEL - 1981 - Jurist
7. MIHAI RAMONA - 1980 - Analist politic
8. VASILE VASILE ALEXANDRU - 1981 - Jurist
9. STEFANESCU ELENA - 1980 - Jurist
10. NEAGU ALEXANDRU - 1980 - Institutor
11. HINGU CORINA - 1980 - Economist
12. MANEA CATALIN ZAMFIR - 1975 - Analist politic
13. VESELIU ALIS GEORGETA - 1972 - Institutor
14. VIRGIL STAN - 1984 - Economist
15. STOICA LAVINIA SEVERINA - 1979 - Sociolog
16. VASILE DANIEL - 1974 - Jurist
17. TINCA GABRIELA - 1978 - Asistent Social
18. LEPADATU GEORGIAN - 1984 - Artist liber profesionist
19. BUZOIANU VALENTINA LAVINIA - 1975 - Jurist
20. ROMANESCU SALOMEEA - 1963 - Analist politic

Candidati PNTCD

1. HERLEA ALEXANDRU IOAN - 1942 - Inginer
2. MUNTEANU RADU-HORATIU - 1971 - Inginer
3. POPOVICI MARIUS-MIRCEA CONSTANTIN - 1946 - Inginer
4. LUPU VASILE - 1950 - Jurist
5. MILUT-PETRE MARIAN - 1955 - Inginer
6. PAVELESCU AURELIAN - 1964 - Jurist
7. CIUHANDU GHEORGHE-CORIOLAN - 1947 - Inginer
8. PETRESCU VIRGIL - 1942 - Inginer
9. BUBENEK-TURCONI SERBAN-ION - 1959 - Medic
10. SARBU OVIDIU RADU - 1952 - Fizician
11. GRIGORIU MIHAI-THEODOR CONSTANTIN - 1945 - Inginer
12. IONESCU VICTOR-LUCIAN - 1982 - Politolog
13. RADULESCU ZOEA - 1949 - Profesor
14. GRAMA MINERVA - 1962 - Inginer
15. CANTACUZINO ALEXANDRU IOAN - 1969 - Jurist
16. ZINK ALEXANDRU MIHAI - 1940 - Inginer
17. DUNCA TUDOR-GAVRIL - 1951 - Inginer
18. CRISTEA CLAUDIU-CONSTANTIN - 1966 - Inginer
19. BOTEA DUMITRU-DANIEL - 1970 - Inginer
20. HODEL ARNOLD - 1958 - Inginer
21. MARCUS IOAN - 1963 - Medic veterinar
22. CEAUSU EMANOIL - 1949 - Medic
23. FURTUNA CORNELIU-DANIEL - 1965 - Profesor jurist
24. POPESCU ALEXANDRU - 1967 - Matematician
25. ROSU LUCICA - 1946 - Inginer
26. GHIURCO OVIDIU - 1965 - Inginer
27. MURESAN CONSTANTIN - 1958 - Economist
28. PESCAR VIRGIL - 1948 - Matematician informatician
29. ANDREI NECULAI - 1965 - Inginer
30. NEAGU DANIEL-PUIU - 1964 - Inginer manager sist. ec.
31. MORARIU IOAN-EMIL - 1953 - Medic
32. GORUN GHEORGHE - 1949 - Profesor
33. OBERSTERESCU DANILA - 1961 - Profesor
34. COITA DORIN-CRISTIAN - 1973 - Economist
35. RIZESCU RADU - 1966 - Inginer
36. MOROIANU GHEORGHE EMIL - 1945 - Jurist
37. FLOAREA GHEORGHE LIVIU - 1970 - Inginer
38. GHIDANAC GHEORGHE - 1960 - Economist
39. NAGHI EMIL - 1962 - Medic
40. GHEBAURA MIHAI - 1955 - Inginer
41. CACOVEAN ADRIAN - 1967 - Medic
42. PARJOL GEORGHE - 1972 - Medic veterinar
43. POENARU GABRIEL MIRCEA DAN - 1943 - Inginer, economist, jurist
44. VLASCEANU VIOREL - 1953 - Inginer
45. COMANITA CARMEN-DOINA - 1954 - Jurist

Candidati PC

1. GRAPINI MARIA - 1954 - Inginer
2. POPESCU IRINEL - 1953 - Medic
3. ANGHEL SERGHEI FLORIN - 1961 - Inginer
4. CIORNEI SILVIA - 1970 - Inginer
5. GAINA EMILUT - 1955 - Inginer
6. LEU MIHAI - 1968 - Profesor
7. ROMAN APOSTOL PICU - 1968 - Jurist
8. ARDELEAN LIA - 1959 - Inginer
9. STOICA ANGELA - 1972 - Economist
10. TANASE SILVIU GABRIEL - 1978 - Economist
11. TEODORESCU CATALIN FLORIN - 1965 - Medic veterinar
12. DUMBRAVA VIRGIL - 1964 - Inginer
13. NICOLAESCU MARCEL OCTAVIAN - 1952 - Economist
14. CIOCAN VETUTA - 1963 - Profesor
15. LOZNEANU MARCELA - 1951 - Profesor
16. DASCALU CONSTANTIN - 1950 - Inginer
17. OBREJA GHEORGHI - 1957 - Inginer
18. CIOLPAN VASILE - 1964 - Inginer
19. AVRAM CONSTANTIN - 1954 - Inginer
20. TOADER ULISE - 1963 - Inginer
21. OANCEA IONEL CORNELIU - 1956 - Arhitect
22. TUNDREA IOAN - 1958 - Inginer
23. LAZARESCU VASILE - 1961 - Inginer
24. TUCLEA VALERIAN - 1968 - Profesor
25. HORGHIDAN COSTEL - 1957 - Ofiter marina
26. TANASESCU PAUL - 1964 - Economist
27. CAZAN SORIN DUMITRU - 1964 - Politolog
28. IGNATESCU COSTEL - 1964 - Inginer zootehnist
29. BUCUR PETRICA - 1967 - Avocat
30. FLORESCU GHEORGHE - 1952 - Profesor
31. BUCUR RADU MIRCEA - 1977 - Jurist
32. GAVRILA EMANUELA DANA - 1969 - Jurist
33. FLORIAN NICOLAE - 1967 - Consilier Juridic
34. IONESCU LAURENTIU COSTEL - 1974 - Inginer
35. POPESCU SABIN - 1954 - Inginer
36. SOCOTAR GHEORGHE DINU - 1961 - Inginer
37. STEFAN CONSTANTIN - 1962 - Maistru mecanic
38. SANDU CONSTANTIN - 1960 - Psiholog
39. GHIURCO DAN - 1967 - Inginer
40. DRAGOMIR GEORGIANA ELENA - 1984 - LicenTiat in RI&SE
41. POPESCU ALEXANDRU - 1943 - Maistru viti-vinicol
42. RASAUTEANU COSTIN IOAN - 1980 - Tehnician dentar
43. DOLOMAN GEORGE - 1978 - Jurist
44. FLORESCU STEFAN VIOREL - 1971 - Jurist
45. POPESCU IONICA CONSTANTA - 1972 - Jurnalist

Candidati UDMR

1. FRUNDA GYORGY - 1951 - Avocat
2. SOGOR CSABA - 1964 - Preot reformat
3. WINKLER IULIU - 1964 - Inginer economist
4. BIRO ROZALIA-IBOLYA - 1965 - Inginer economist
5. KORODI ATTILA - 1977 - Inginer economist
6. NICULESCU ANTON - 1964 - Inginer
7. SZABO KAROLY FERENC - 1943 - Inginer electromecanic
8. FEKETE EMOKE - 1978 - Jurist
9. CSUTAK STEFAN FRANCISC - 1956 - Inginer
10. HODGYAI GEZA - 1959 - Inginer geolog
11. JAKAB ISTVAN - 1973 - Economist
12. VAJDA LAJOS - 1955 - Subinginer
13. HERMANN GUSTAV MIHAIL - 1955 - Istoric
14. FARKAS ZOLTAN-BELA - 1961 - Fizician
15. HORVATH ANNA - 1973 - Economist jurist
16. KIRALY ANDREI-GHEORGHE - 1947 - Profesor
17. KOVACS ATTILA - 1974 - Filosof, asistent universitar
18. MATE ANDRAS LEVENTE - 1974 - Avocat
19. LUDESCHER ISTVAN JOZSEF - 1941 - Inginer
20. HALASZ FRANCISC - 1959 - Profesor
21. BONIS ISTVAN - 1951 - Medisc dentist
22. TONK GABRIELLA - 1975 - Psiholog
23. BECZE ISTVAN - 1977 - Economist
24. BORBELY KAROLY - 1976 - Economist
25. TATAR MARTA-EVA - 1953 - Medic
26. TANCZOS BARNA - 1976 - Economist
27. PETER FERENC - 1963 - Licentiat in Stiinte administrative
28. SZASZ ATTILA - 1976 - Filolog
29. MOHACSEK MAGDOLNA - 1981 - Sociolog, jurist
30. OLOSZ GERGELY - 1976 - Economist
31. VANYOLOS STEFAN ALBERT - 1950 - Profesor
32. KAKASSY BLANKA - 1974 - Psiholog
33. KOVATS KRISZTIAN - 1964 - Profesor, inginer, jurist
34. CSIZMADIA BRIGITTA MAGDOLNA - 1981 - Profesor
35. MARKA ATTILA GABOR - 1968 - Jurist
36. KOVACS PETER - 1974 - Politolog
37. KOBLE CIABA - 1943 - Inginer
38. DEMETER ANDRAS ISTVAN - 1969 - Actor
39. GONCZI ROZA-IRENKE - 1977 - Studenta
40. GABOR IMRE - 1958 - Inginer
41. BOGNAR LEVENTE-GRIGORIE - 1956 - Inginer
42. TOTH CSABA - 1978 - Jurist
43. CSEP EVA ANDREA - 1976 - PR manager
44. MARTON ARPAD-FRANCISC - 1955 - Actor, jurist
45. KELEMEN HUNOR - 1967 - Medic veterinar

Candidati PSD

1.	Corlăţean T. Titus
2.	Severin V. Adrian
3.	Plumb P. C. Rovana
4.	Sârbu I. Daciana Octavia
5.	Nechifor J. Cătălin
6.	Ţicău M. Silvia Adriana
7.	Paşcu I. Ioan Mircea
8.	Creţu C. Gabriela
9.	Creţu T. Corina
10.	Boştinaru C. Victor
11.	Dumitrache I.Ileana Cristina
12.	Valeca I. Şerban
13.	Bărbulescu M. Daniel Ionuţ
14.	Ţuţuianu A. Adrian
15.	Nicula V. Vasile Cosmin
16.	Grigorescu V. Remus
17.	Mardare C. Radu Cătălin
18.	David M. Mihai Ciprian
19.	Predescu I. Bianca Maria Carmen
20.	Antochi E. Alin Lucian Emanuel
21.	Mănăstireanu M. Vladimir Alexandru
22.	Dăncilă F. Viorica
23.	Sfîrloagă I. Ludmila
24.	Hotăran G.F. Teodora Dana
25.	Anastase C. Claudia Gina
26.	Ţapardel M. Ana Claudia
27.	Pană S. D. Adriana Doina
28.	Brăileanu P. Ionela Marcela
29.	Prisăcaru C. Gheorghi
30.	Ştiucă I. Alcsandru
31.	Steriu I. Valeriu Andrei
32.	Frătean C. Petru Alexandru
33.	Manolache I. Constantin
34.	Maioreanu A. Andrei Petrişor
35.	Smeeianu Z. Ion
36.	Lazăr V. Iosip Marius Vicenţio
37.	Preotu S. George
38.	Trif G. Dan Simona Gabriela
39.	Muşat C. Liviu Gabriel
40.	Breaz C. Valer Daniel
41.	Andrei J. Jean Adrian
42.	Drincă A. Alina Natalia
43.	Mihalcea F. Silvia Claudia
44.	Ungur G. L. Lucian Adrian
45.	Voiculescu I. Ion Cătălin

Candidati PNL

1. Weber Renate
2. Daianu Daniel
3. Vălean Adina Ioana
4. Buşoi Cristian
5. Mănescu Ramona Nicole
6. Csibi Magor Imre
7. Olaru Stejărel Nicolae
8. Huiu Iulia
9. Toma Horia Victor
10. Anghel Cristian
11. Bogdan Tania Iuliana
12. Ungureanu Dumitru
13. Palăr Ionel
14. Boşneac Valentin Samuel
15. Dicu Dragoş Alexandru
16. Bindea Valer
17. Preoteasa Zvetlana Ileana
18. Barbu Anca Ştefania
19. Enescu Dumitru Marius
20. Irimia Horia Ion
21. Ungureanu Vasile
22. Dangă Marius Sorin
23. Ciubotă Roşie Vasile Dumitra
24. Păun Ciprian Adrian
25. Ciotlăuş Ionela
26. Banţa Victor
27. Manoliu Mihai
28. Burciu Aurel
29. Tîmpău Bogdan
30. Penciuc Corin
31. Didiţă Doru
32. Ioniţă Gheorghe
33. Mircea Mariana
34. Popa Octavian Marius
35. Macec Valentin
36. Milik Otto
37. Săceanu Constantin
38. Ştefănel Adriana Daniela
39. Ghiveciu Camelia
40. Sava Alexandru
41. Olaru Silviu
42. Vasiu Vlad Alexandru
43. Tudose Mădălina Oana
44. Norica Nicolai
45. Bogdan Olteanu

Candidati PRM

1. MIHAESCU EUGEN - 1937 - Pictor-grafician
2. BURUIANA-APRODU DANIELA - 1952 - Inginer
3. POPEANGA PETRE - 1944 - Economist
4. MOISUC VIORICA POMPILIA GEORGETA - 1934 - Profesor universitar
5. STANESCU CRISTIAN - 1951 - Inginer
6. ATRU NICOLAE - 1952 - Economist
7. RAHAU DAN-NICOLAE - 1959 - Economist
8. MARACINEANU ADRIAN - 1953 - Inginer
9. PASCUTA ADRIAN - 1977 - Economist
10. STOICA ION - 1965 - Licentiat Administratie Publica
11. FOLOGEA MARINICA - 1963 - Consilier juridic
12. CORNOIU ILIE - 1957 - Inginer
13. VOINEA RALUCA CAMELIA - 1977 - Consilier juridic
14. ONICA ILIE - 1956 - Inginer
15. DRECIN MIHAI DORU - 1944 - Profesor
16. BAROIU NICUSOR - 1975 - Inginer
17. LEORDEAN VIORICA - 1971 - Medic
18. COTOLAN VOICHITA OFELIA - 1966 - Consilier juridic
19. DEMIAN MIHAI - 1964 - Inginer
20. BERLINGHER VASILE - 1950 - Economist
21. IACOBESCU VICTOR-HARITON - 1979 - Profesor
22. NASLEU IOAN - 1971 - Teolog
23. IOJA CEZAR - 1968 - Economist
24. UTAN MONICA CRISTINA - 1969 - Avocat
25. TIFREA VASILE - 1965 - Avocat
26. MIHAI DANUT CRISTIAN - 1959 - Profesor
27. NICHITA TEODORA MADALINA - 1976 - Inginer
28. DIACON VASILE - 1951 - Consilier juridic
29. BOBEI CONSTANTIN - 1956 - Inginer
30. SUSNEA MICULESCU GIORGIANA ROXANA - 1977 - Consilier juridic
31. ARVINTE CODRUTA - 1974 - Consilier juridic
32. BANDI MARIA - 1960 - Economist
33. ALEANU MIHAIL MIRCEA - 1967 - Subinginer
34. TUDORACHE IONUT OCTAVIAN - 1978 - Economist
35. PAMFILOIU CONSTANTIN - 1951 - Economist
36. ENE ION - 1946 - Inginer electronist
37. BELU ANGELICA-MIRELA - 1972 - Secretar
38. BODEA VALENTIN - 1941 - Profesor
39. NICOLAE CORNELIU - 1952 - Inginer
40. CUPSA-KISELEFF MIRCEA - 1946 - Jurist
41. PANA VERGIL - 1951 - Profesor
42. CONSTANTIN AURELIAN SEBASTIAN - 1971 - Consilier juridic
43. CEAUSI CONSTANTIN - 1967 - Medic veterinar
44. GEONEA RADU MIHAIL - 1979 - Consilier juridic
45. VOICU MIHAITA - 1979 - Licentiat Stiinte Politice

Candidati PD

1. Frunzaverde Sorin, vicepresedinte PD, nascut la 26.04.1960, regiunea Vest, inginer
2. Anastase Roberta Alma, nascuta la 27.03 1976, regiunea Sud - Muntenia, sociolog
3. Filip Petru, nascut la 23.01.1955, regiunea nord - vest, inginer
4. Iacob-Ridzi Monica, nascuta la 30.06.1977, regiunea Vest, economist, jurist
5. Marinescu Marian Jean , nascut la 11.08.1952, regiunea Sud - Vest Oltenia, inginer
6. Petre Maria, nascuta la 15.08.1951, regiunea Sud - Muntenia, economist
7. Niculescu Rares Lucian, nascut la 29.08.1976, regiunea Nord - vest, politolog
8. Zlotea Marian, nascut la 30.06.1971, Bucuresti, economist
9. David Dragos Florin, 29.04.1968, regiunea Centru, inginer
10. Popa Mihaela, nascuta la 28.08.1961, regiunea Nord - Est, profesor
11. Dumitriu Constantin, nascut la 07.11.1971, regiunea Sud - Est, jurist
12. Bulzesc Nicodim Aurelian, nascut la 22.01.1955, regiunea Vest, inginer
13. Bodu Sebastian Valentin, nascut la 07.12.1970, Bucuresti, jurist
14. Rus Flaviu Calin, nascut la 05.07.1970, regiunea Nord - Vest, psiholog
15. Manole Adrian, nascut la 06.06.1957, regiunea Sud - Est, inginer

Alege-i pe cei care te vor reprezenta in Europa!

Pe 25 noiembrie, romanii ii vor alege pe cei pe care ii vor trimite sa reprezinte tara noastra in Parlamentul European. Legea prevede ca, indiferent de numarul alegatorilor care se prezinta la vot, alegerile sunt validate. De aceea, fiecare vot conteaza.

Sondajele arata insa ca romanii nu sunt foarte interesati de europarlamentare. Poate pentru ca importanta reprezentarii Romaniei in Parlamentul European nu este inca foarte bine constientizata.

Nu avem inca nici macar o informare solida despre Uniunea Europeana, regulile din interiorul ei si implicatiile pe care apartenenta la aceasta structura le are in viata noatra de zi cu zi.

Sau poate pentru ca avem impresia ca jocurile sunt deja facute si ca nu poti alege decat dintr-un cerc inchis al celor care se tot rotesc la Putere, aceiasi de fiecare data.

Ce este Parlamentul European

Parlamentul European (PE) este organul reprezentativ al celor 450 de milioane de cetateni ai Uniunii Europene. Din 2004, acesta are 732 de deputati.

S-a decis ca numarul maxim de membri trebuie fixat la 732, cu un prag minim de patru, respectiv maximum 99 de parlamentari pentru fiecare stat membru.

Parlamentarii europeni sunt alesi direct, prin alegeri generale, libere si secrete.

Alocarea locurilor in Parlament are la baza o reprezentare degresiva si proportionala a statelor membre.

Astfel, statele mici trimit mai multi deputati in PE decat ar trebui daca s-ar lua in considerare strict populatiile statelor respective.

In consecinta, numarul de europarlamentari care revine fiecarei tari difera astfel: Germania – 99, Franta - 78, Italia – 78, Marea Britanie – 78, Spania – 54, Polonia – 54, Romania – 35, Olanda – 27, Belgia – 24, Cehia – 24, Grecia – 24, Ungaria – 24, Portugalia – 24, Suedia – 19, Austria – 18, Bulgaria – 18, Finlanda – 14, Slovacia – 14, Danemarca – 14, Irlanda – 13, Lituania – 13, Letonia – 9, Slovenia – 7, Cipru – 6, Estonia – 6 , Luxemburg – 6, Malta – 5.

Cinci ani de mandat

Membrii PE sunt alesi in mod normal pe o perioada de cinci ani, insa mandatul europarlamentarilor romani desemnati in noiembrie va fi mai scurt, in conditiile in care urmatoarele alegeri pentru Europarlament sunt programate pentru 2009.

Asadar, alegerile europene sunt importante pentru ca vor stabili cine ne va reprezenta la Bruxelles, cine va vorbi in numele Romaniei in Europa.
In plus, activitatea din Parlamentul European este total diferita de cea din Legislativul de la Bucuresti.

Europarlamentarii nu isi iau pauze de somn si nu isi omoara timpul jucandu-se pe calculator. Ei nu sunt obligati sa participle la toate sedintele de plen, ci vin doar la cele care ii intereseaza.

Cum votam

Europarlamentarele nu sunt foarte diferite de alegerile cu care ne-am obisnuit deja. Alegatorii vor trebui sa puna stampila pe buletinul de vot in dreptul listei partidului pe care vor sa il voteze.

Diferenta fata de Parlamentul national consta in faptul ca, la euroalegeri, tot electoratul primeste acelasi buletin de vot, pe care sunt inscrise aceleasi nume, in timp ce, la scrutinul pentru Legislativul de la Bucuresti, in fiecare judet sunt liste diferite de candidati.

Pragul de accedere in Parlamentul European este de 5% pentru partide, organizatii apartinand minoritatilor nationale, aliante politice si electorale.

Candidatii independenti pot primi mandate daca au obtinut, fiecare in parte, un numar de voturi valabil exprimate cel putin egal cu partea intreaga a raportului dintre numarul total de voturi valabil exprimate si numarul de mandate de parlamentari europeni ce revin Romaniei.

13 partide politice si cativa independenti si-au depus candidaturile pentru euroscrutin la Biroul Electoral Central. PSD, PRM, PD, PNL, UDMR, PC, PLD, PNG-CD, PIN, Partida Rromilor Pro-Europa, Partidul Alianta Socialista, PNTCD si Partidul Verde sunt formatiunile politice care aspira la locuri de europarlamentari. Dintre independenti, cel mai cunoscut este episcopul reformat Laszlo Tokes.

Important este sa mergem la vot si sa nu-i lasam pe altii sa decida in locul nostru. Ziare.com va ofera toate informatiile referitoare atat la procesul de votare, toate optiunile politice pe care le veti gasi pe buletinul de vot pe 25 noiembrie, dar si posibilitatea sa va desemnati favoritul la europarlamentare. Votul tau conteaza! Alege-l acum pe ziare.com pe romanul pe care il trimiti sa te reprezinte in Europa!

Scrisoarea 8 - 14 noiembrie 2007

Parlamentul a aprobat votul uninominal.

E datoria Preşedintelui să promulge legea !





A opta

Scrisoare deschisă adresată Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu



14 noiembrie 2007



Domnule Preşedinte,



A trecut deja o săptămână de când aţi primit spre promulgare legea privind introducerea votului uninominal ce a fost deja adoptată de Parlament.

Consider că temeiurile arătate de dumneavoastră pentru a refuza să promulgaţi legea votului uninominal sunt neconvingătoare. Acesta este motivul pentru care vă rog din nou să promulgaţi legea în cel mai scurt timp posibil astfel încât în momentul intrării în anul electoral 2008, România să aibă o lege în vigoare a votului uninominal.

Înţeleg motivele electorale care stau la baza refuzului de a promulga această lege. Totuşi, este de datoria mea să vă atrag atenţia asupra faptului că această decizie se află în afara interesului naţional şi intră în contradicţie cu interesul naţional. Aţi ales să convocaţi acest referendum pentru a putea ajuta în campania electorală Partidul Democrat. Organizăm acum acest referendum pentru că aşa aţi dorit dumneavoastră.

Poate că aţi crezut că Parlamentul nu va adopta legea votului uninominal. V-aţi înşelat. Ar trebui să recunoaşteţi acest lucru.

Legea a fost adoptată de Parlament. Atunci aţi ales calea de a introduce o mică chichiţă în întrebarea despre referendum pentru a da impresia că sistemul dumneavoastră aduce ceva nou faţă de legea pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea.



Domnule Preşedinte,



Cu toţii ne dăm seama că interesul electoral al Partidului Democrat este ca această lege să nu intre în vigoare. Pentru a culege voturi, dumneavoastră aveţi nevoie să blocaţi legea, aveţi nevoie ca România să nu aibă o lege a votului uninominal.

Aleg această cale pentru a vă atrage atenţia că interesul naţional al României este altul.

Interesul naţional al României este acela de a avea o lege a votului uninominal acum şi nu peste cine ştie cât timp.



Poate că dumneavoastră credeţi că interesul României este ca la fiecare alegeri să se organizeze şi câte un referendum pentru votul uninominal. Dacă da, comiteţi o mare eroare.

Pentru a trage de timp aţi generat discuţia despre cel de al doilea tur de scrutin. Cred că aţi uitat să spuneţi că formula propusă de dumneavoastră este folosită doar în Franţa şi chiar şi acolo sunt discuţii dacă nu ar fi mai bine să fie modificat. În schimb, soluţiile electorale care îmbină principiul alegerii individuale a deputaţilor cu diferite mecanisme care asigură o respectare a opţiunilor populaţiei pentru partidele principale funcţionează în numeroase ţări europene. Este meritul Asociaţiei ProDemocraţia de a fi examinat toate aceste soluţii pentru a identifica cea mai bună soluţie pentru România.

Viaţa ne-a învăţat că atunci când se doreşte blocarea unui lucru bun politicienii găsesc soluţii. Tot ce a făcut bun ProDemocraţia, toate dezbaterile publice, toate mesajele de susţinere vor rămâne inutile dacă politicienii blochează totul din motive de grup.



De aceea vă cer din nou să deblocaţi procesul de legiferare a votului uninominal şi să promulgaţi cât mai repede legea adoptată de Parlament.





Bogdan Olteanu

Preşedintele Camerei Deputaţilor

Scrisoarea 7 - 13 noiembrie 2007

Parlamentul a aprobat votul uninominal.

E datoria Preşedintelui să promulge legea !



A şaptea

Scrisoare deschisă adresată Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu



Bucureşti, 13 noiembrie 2007



Domnule Preşedinte,



Continui să vă scriu în scopul promulgării Proiectului de lege privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat de către Parlament în urma asumării răspunderii Guvernului.



Cred că este momentul în care discursurile demagogice şi declaraţiile fără acoperire trebuie să dispară din comportamentul public al oamenilor politici pentru a lăsa loc unei atitudini responsabile şi aplecate către viitorul României. Tocmai de aceea cred că orice gest politic sau iniţiativă trebuie gândită în raport cu beneficiile, dar şi cu toate costurile – de timp sau financiare – pe care o decizie le impune.

Astfel, vă atrag atenţia, domnule Preşedinte, că este momentul ca România să aibă posibilitatea, în cadrul reformei electorale, să reducă din costurile enorme ce însoţesc fiecare campanie electorală, fiecare scrutin. Costurile de organizare, suportate de către statul român, sunt de fapt bani folosiţi din buzunarul cetăţeanului.



Domnule Preşedinte,



Revin în demersul meu de a vă supune atenţiei beneficiile introduse de Proiectul de lege privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat de către Parlament în urma asumării răspunderii Guvernului şi care acum se află pe masa dumneavoastră de lucru în vederea promulgării.

Acesta reduce durata campaniei electorale şi costurile presupuse de organizarea a două tururi de scrutin. Sistemul electoral cu două tururi de scrutin, propus de dumneavoastră, prelungeşte în mod nejustificat campania electorală, la aproximativ 2 luni, cu consecinţe de instabilitate politică şi accentuând starea de tranziţie. De asemenea, modelul propus de dumneavoastră, spre deosebire de cel adoptat de către Parlament, are nu numai dezavantajele costurilor de timp, pe care le-am enunţat mai sus, dar şi costuri financiare aproape duble, prin organizarea a două tururi de scrutin.



Astfel, vă solicit, domnule Preşedinte Băsescu, să analizaţi cu toată responsabilitatea beneficiile introduse de proiectul adoptat de către Parlament şi să promulgaţi Legea privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobată de către Parlament.





Bogdan Olteanu

Preşedintele Camerei Deputaţilor

Scrisoarea 6 - 12 noiembrie 2007

Scrisoarea a sasea -
12 noiembrie 2007

Parlamentul a aprobat votul uninominal.

E datoria Preşedintelui să promulge legea !





A şasea

Scrisoare deschisă adresată Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu



12 noiembrie 2007



Domnule Preşedinte,



Nu numai eu, ci şi o mare parte a opiniei publice aşteptăm cu nerăbdare momentul în care veţi promulga Legea ProDemocraţia, adoptată deja de Parlament, prin care se introduce în România sistemul votului uninominal. Mă număr şi eu printre iniţiatorii legii şi, de aceea, vă adresez această scrisoare deschisă pentru a vă reaminti semnificaţia cu totul particulară pe care cetăţenii ţării noastre o atribuie acestei iniţiative legislative.

Suntem numai la un pas de încheierea unui drum care este deja prea lung, pe care clasa politică românească a pornit la începutul legislaturii trecute. Atunci, Asociaţia ProDemocraţia a iniţiat dezbaterea publică privind introducerea votului uninominal, văzut ca o soluţie de reformare a clasei politice româneşti.

Din păcate, în cursul legislaturii trecute nu s-a putut adopta un astfel de proiect de lege, liderii de atunci ai partidelor mari din Parlament mimând interesul pentru iniţiativa ProDemocraţia dar fiind suficient de vicleni pentru a trage de timp astfel încât până în ultimul an de mandat nu s-a făcut nimic. Apoi ni s-a spus că este prea târziu, iar reforma electorală nu mai este oportună.

Din fericire, ProDemocraţia a perseverat şi a susţinut şi după 2005 necesitatea introducerii votului uninominal. Noul Parlament a fost mult mai deschis la această iniţiativă. Acum, datorită Guvernului Tăriceanu, care a avut curajul de a-şi asuma răspunderea pe acest proiect legislativ, şi, cu sprijinul PNL, PD, PSD, UDMR, PC, PRM, al grupului minorităţilor naţionale şi al parlamentarilor independenţi, care şi-au însuşit proiectul prin nedepunerea unei moţiuni de cenzură, Legea ProDemocraţia privind votul uninominal a fost adoptată de Parlament.

Ţinând cont de această istorie a tentativelor de a introduce votul uninominal în România fac acum un apel la dumneavoastră de a promulga cât mai repede legea pentru a da poporului român certitudinea că va avea sistemul electoral pe care şi l-a dorit.



Domnule Preşedinte,



Politicienii discută de prea mult timp această lege şi, din păcate, vreme îndelungată au discutat-o prefăcându-se că o susţin. Dar acum avem cu adevărat această lege, adoptată de Parlament. De ce să mai aşteptăm?

Necesitatea promulgării este cu atât mai stringentă cu cât Legea ProDemocraţia, adoptată de Parlament, are o serie de avantaje faţă de alte sisteme de vot uninominal.

Astfel, ea legiferează sistemul prin care toţi candidaţii se prezintă individual în faţa electoratului dar, în acelaşi timp, permite ca fiecare partid să vină în faţa electoratului cu propriile sale valori şi idei, cu propriul său program politic.

Se evită negocierile politicianiste, secrete sau pe faţă, care apar în cazul organizării celui de al doilea tur de scrutin şi care sunt binecunoscute în practica politică franceză. Cred că trebuie să milităm cu toţii pentru un sistem de vot care să elimine înţelegerile subterane, de multe ori contra naturii, între partide politice şi între candidaţi, care nu fac decât să compromită sistemul electoral şi să ofenseze buna-credinţă a electoratului.

De aceea, nu cred că este bine să blocaţi actuala lege adoptată de Parlament prin refuzul promulgării pentru a încerca înlocuirea unui sistem electoral bazat pe compromis şi pe jumătăţile de măsură cu un alt sistem electoral bazat tot pe compromis şi pe jumătăţi de măsură.

Electoratul aşteaptă o lege clară, precisă, care să nu deschidă drumul unor compromisuri viitoare. De aceea, cred că numai promulgând acum Legea ProDemocraţia veţi da dovadă că înţelegeţi nevoile profunde ale democraţiei româneşti.



Bogdan Olteanu

Preşedintele Camerei Deputaţilor

Scrisoarea 5 - 11 noiembrie 2007

Scrisoarea a cincea -
11 noiembrie 2007

Parlamentul a aprobat votul uninominal.

E datoria Preşedintelui să promulge legea !



A cincea

Scrisoare deschisă adresată Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu



11 noiembrie 2007



Domnule Preşedinte,





Esenţa vieţii politice şi a dezbaterilor electorale o constituie schimbul permanent de idei, programe şi proiecte ce au în vedere viitorul cetăţenilor şi al ţării.

Prin Proiectul de lege privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, adoptat de Parlament în urma asumării răspunderii Guvernului, cetăţenii României câştigă dreptul de a alege uninominal reprezentanţii lor în Parlament. Aşadar, vă scriu din nou, domnule Preşedinte, pentru a vă solicita promulgarea legii în cauză, finalizând în acest fel reforma clasei politice româneşti.



Cu toate că aţi declanşat procedura organizării referendumului pentru un sistem electoral diferit, îmi reafirm convingerea că Proiectul de lege adoptat de către Parlament reprezintă o ceritudine şi un punct de plecare. Dacă voinţa cetăţenilor, exprimată prin intermediul referendumului, va valida sistemul propus de dumneavoastră, ne vom angaja în modificarea legii.

În această perspectivă nu pot să nu subliniez beneficiile sistemului introdus de Proiectul de Lege privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului în forma adoptată de către Parlament faţă de sistemul propus de dumneavoastră. Este adevărat că şi într-un caz şi în altul, alegătorul trimite în Parlament reprezentantul său prin vot direct asupra persoanei şi nu o serie de nume ascunse în spatele listei de partid.



Cu toate acestea, sistemul propus de ProDemocraţia şi adoptat de către Parlamentul României dă procesului electoral un caracter de competiţie între programele politice ale partidelor şi generează dezbateri de idei.

Este un scrutin – idee şi nu un scrutin - om, aşa cum propune varianta supusă referendumului de către dumneavoastră.

Fiecare partid prezintă un program politic de guvernare şi nu se bazează numai pe popularitatea candidatului. Procesul electoral nu este fondat doar pe interesele locale limitate, ci contează şi interesul naţional sau general. Iar în acest moment, România are nevoie de oameni valoroşi, capabili să propună şi să pună în practică proiecte de succes pentru viitor.



În aceste condiţii, vă solicit din nou, domnule Preşedinte, să promulgaţi Legea privind alegea Camerei Deputaţilor şi Senatului în termenul prevăzut de lege.





Bogdan Olteanu

Preşedintele Camerei Deputaţilor

Scrisoarea 4 - 10 noiembrie 2007

Scrisoarea a patra -
10 noiembrie 2007

Parlamentul a aprobat votul uninominal.

E datoria Preşedintelui să promulge legea !





A patra

Scrisoare deschisă adresată Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu



10 noiembrie 2007



Domnule Preşedinte,



Aleg din nou soluţia unei scrisori deschise pentru a vă cere să nu mai tergiversaţi promulgarea Legii ProDemocraţia prin care se introduce sistemul electoral uninominal. Acum, odată ce Parlamentul şi-a încheiat misiunea şi România are o lege a votului uninominal aprobată de forul legislativ, nimic nu ar trebui să mai împiedice intrarea ei în vigoare imediată şi aplicarea sa începând cu viitoarele alegeri.

Din păcate, atât eu cât şi o mare parte a opiniei publice am luat act, în ultimele zile, de faptul că dumneavoastră încercaţi un joc politic de blocare a Legii ProDemocraţia evitând să o promulgaţi.

În aceste condiţii, mi se pare util să supun atenţiei dumenavoastră noi argumente care ar putea să vă îndemne spre o promulgare cât mai rapidă a proiectului legislativ prin care în România se va aplica sistemul votului uninominal.

Pot înţelege motivele electorale pentru care doriţi organizarea unui referendum simultan cu alegerile europene, dar nu pot înţelege motivul pentru care vă asumaţi riscul de a lăsa România fără o lege a votului uninominal doar pentru a asigura câteva voturi în plus pentru partidul pe care îl patronaţi.

Pot înţelege motivele pentru care doriţi să vă diferenţiaţi de proiectul de lege pentru care Guvernul Tăriceanu şi-a asumat răspunderea şi să îl criticaţi ascunzându-vă în spatele unor detalii precum existenţa sau inexistenţa celui de al doilea tur de scrutin dar nu pot înţelege motivul pentru care puneţi interesul personal şi lupta politică deasupra interesului naţional.

Cred că ar trebui să faceţi un efort de a separa propaganda electorală de chestiunile serioase, legate de nevoia ca România să aibă o lege a votului uninominal modernă şi eficientă, adaptată nivelului la care a ajuns ştiinţa politică în prezent pe plan european. De aceea, apreciez că ar fi de dorit ca proiectul de lege ProDemocraţia să intre cât mai repede în vigoare, nimic neîmpiedicându-vă ca apoi să continuaţi dezbaterile electorale privind anumite detalii legate de sistemul de vot. Promulgând aceată lege daţi României siguranţa de a avea o lege a votului uninominal, indiferent de rezultatul referendumului pe care l-aţi convocat.

Pentru a vă linişti, aş dori să vă prezint, pe scurt, avantaje ale proiectului de lege ProDemocraţia, un proiect bun şi eficient, echitabil pentru fiecare cetăţean. Prin proiectul de lege ProDemocraţia se asigură faptul că fiecare candidat se află singur în faţa judecăţii electoratului. Astfel, se respectă cea mai importantă solicitare formulată de opinia publică şi anume necesitatea ca cetăţenii să aleagă dintre persoane reale şi nu dintre partide politice abstracte.



Pe de altă parte, proiectul propus acum promulgării asigură reprezentarea partidelor politice în raport cu susţinerea lor populară şi dă fiecărui concurent politic şansa de a se exprima în Parlament. În aceste condiţii, cel mai important lucru este dat de faptul că majoritatea parlamentară reprezintă cu adevărat majoritatea cetăţenilor ţării, astfel încât deciziile politice se bazează pe un suport public important.

Prin acest mecanism vom putea să evităm ignorarea cetăţenilor care se pot simţi frustraţi de faptul că votează inutil în condiţiile în care „câştigătorul ia totul”, iar voturile lor sunt pierdute pentru totdeauna. Sentimentul de înstrăinare al electoratului poate fi mult amplificat pentru că, în cazul alegerilor parlamentare, spre deosebire de alegerile pentru primari, nu există un vot pentru consiliul local unde sunt reprezentate toate partidele susţinute de cetăţeni, indiferent de culoarea politică a primarului. Pentru a vă da un singur exemplu, voi cita cazul alegerilor legislative din Franţa din 1936 întrucât aceasta este singura ţară în care se aplică sistemul electoral preferat de dumneavoastră. Atunci, cei 598 de deputaţi aleşi reprezentau 46,3% din corpul electoral, restul votanţilor venind inutil la urne. Repetarea unor astfel de situaţii în România va ridica riscul creşterii absenteismului şi a dezinteresului cetăţenilor faţă de viaţa politică, ceea ce este în contradicţie chiar cu scopurile pentru care am legiferat votul uninominal.



Domnule preşedinte,



În finalul scrisorii îmi revine obligaţia de a face un nou apel la dumneavoastră pentru a promulga cât mai repede Legea ce a fost aprobată de Parlament pentru a nu mai pierde timp preţios în ceea ce priveşte introducerea votului uninominal în România.





Bogdan Olteanu

Preşedintele Camerei Deputaţilor

Scrisoarea 3 - 9 noiembrie 2007

Scrisoarea a treia -
9 noiembrie 2007



Parlamentul a aprobat votul uninominal.

E datoria Preşedintelui să promulge legea !



A treia

Scrisoare deschisă adresată Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu



9 noiembrie 2007





Domnule Preşedinte,



În spiritul dialogului transparent pe care îl susţin, continui să mă adresez dumneavoastră, domnule Preşedinte, pentru a sublinia necesitatea promulgării Proiectului de lege privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobată de către Parlament în urma asumării răspunderii Guvernului.

Aşa cum am arătat anterior, în corespondenţa publică pe care am purtat-o cu dumneavoastră, acest proiect de lege beneficiază de o amplă susţinere a opiniei publice, societăţii civile şi din partea partidelor politice.



Pentru prima dată, reprezentanţii partidelor politice au lăsat deoparte ideologiile proprii, doctrinele sau orgoliile ce îi despart de obicei şi s-au aşezat la masa dialogului în scopul ajungerii la un numitor comun în ceea ce priveşte introducerea votului uninominal în România. Proiectul Pro Democraţia a fost cel care a întrunit cel mai larg consens din partea partidelor politice parlamentare.

Reamintesc faptul că acest proiect a fost semnat de către reprezentanţii PNL, PSD şi PD. De asemenea, amprenta tuturor partidelor se regăseşte în modificările aduse proiectului pe parcursul procesului legislativ. Viaţa politică românească s-a caracterizat în ultima perioadă prin nenumărate conflicte între actorii politici, conflicte ce s-au dovedit a fi sterile şi fără rezultate pozitive pentru cetăţenii acestei ţări. Ar fi păcat ca un proiect pozitiv, de reformă fundamentală a clasei politice şi care a întrunit consensul politic să rămână fără urmări pentru oamenii acestei ţări



Chiar dacă în discursul dumneavoastră public din ultimul timp au apărut referiri tendenţioase la adresa Parlamentului şi a parlamentarilor, trebuie să recunoaştem că în ceea ce priveşte introducerea votului uninominal Parlamentul şi-a făcut datoria, iar Legea privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului este la o semnătură distanţă pentru cetăţeni, aflându-se acum pe biroul dumneavoastră pentru promulgare.



În condiţiile în care, prin intermediul acestui proiect, românii pot avea şansa de a alege în sistem uninominal la viitoarele alegeri parlamentare, vă solicit domnule Preşedinte să acordaţi întreaga dumneavoastră atenţie pentru promulgarea proiectului în cauză şi să nu alegeţi calea uitării lui într-unul dintre sertarele biroului dumneavoastră.





Bogdan Olteanu

Preşedintele Camerei Deputaţilor

Scrisoarea 2 -8 noiembrie 2007

Scrisoarea a doua -
8 noiembrie 2007

Parlamentul a aprobat votul uninominal.

E datoria Preşedintelui să promulge legea !





A doua

Scrisoare deschisă adresată Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu



8 noiembrie 2007



Domnule Preşedinte,



Vă adresez o a doua scrisoare deschisă pentru a vă atrage din nou atenţia asupra importanţei şi urgenţei promulgării pachetului legislativ privind votul uninominal adoptat deja de Parlament prin procedura asumării răspunderii Guvernului. În calitate de Preşedinte al Camerei Deputaţilor apreciez că este de datoria mea de a face un astfel de demers, cu atât mai mult cu cât acest proiect de lege este aşteptat cu mare interes de societatea civilă şi de opinia publică.

Deşi aţi declarat recent că nu doriţi să promulgaţi acest proiect de lege pentru a menţine interesul pentru referendumul pe care l-aţi convocat, cred că există argumente foarte puternice care vă invită să reflectaţi suplimentar asupra acestei probleme.

Astfel, ar trebui să ţineţi seama de faptul că acest proiect de lege a fost realizat în cea mai mare măsură de societatea civilă şi, în primul rând, de Asociaţia ProDemocraţia. În acest condiţii, înainte de fi dezbătut în Parlament, el a fost supus vreme îndelungată discuţiilor în cadrul societăţii civile din România. Au fost organizate nenumărate mese rotunde şi dezbateri care au reunit reprezentanţi ai organizaţiilor societăţii civile, ai patronatelor, sindicatelor, mediului academic, dar şi pe cei ai mediului politic. Chiar cel care vă scrie acum a participat la numeroase astfel de acţiuni în tot cursul anului 2006, în mai multe judeţe ale României. De fiecare dată sprijinul pentru aceasta iniţiativă legislativă a fost unanim.

În aceste condiţii, mi se pare foarte util să vă reamintesc faptul că Asociaţia ProDemocraţia v-a solicitat în mod public să promulgaţi legea adoptată de Parlament arătând că această soluţie este cea mai bună şi cea mai potrivită pentru România din acest moment.

Alături de ea, şi Coaliţia pentru un Parlament Curat v-a solicitat să promulgaţi legea adoptată de Parlament şi vă reamintesc că argumentul cel mai important adus de această organizaţie, cu care sunt în deplin acord, este acela că posibilul refuz de a promulga aceasta lege ridică riscul de a bloca reforma electorală prin mutarea problemei în anul 2008.

Cred că sunteţi de acord cu mine că interesul nostru, al tuturor, este de a nu repeta experienţa nefericită a anului 2003, când, după tergiversări nesfârşite, reforma electorală a fost „amânată” cu argumentul că alegerile sunt prea aproape. Noi, cei care am iniţiat reforma electorală, nu dorim ca România să rateze acest moment şi, mai ales, nu dorim ca refuzul dumnevoastră de a promulga legea, din interese politicianist-electorale, să ne readucă în situaţia de a bloca din nou introducerea votului uninominal.



Bogdan Olteanu

Preşedintele Camerei Deputaţilor

Scrisoarea 1 -noiembrie 2007

Scrisoarea 1 -
noiembrie 2007

Parlamentul a aprobat votul uninominal.

E datoria Preşedintelui să promulge legea !



Scrisoare deschisă adresată Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu



Bucureşti, ...noiembrie 2007



Domnule Preşedinte,



Am ales calea dialogului public pe o problemă de larg interes pentru întreaga societate românească: adoptarea şi implementarea votului uninominal începând cu următoarele alegeri parlamentare din România.

Voi porni în demersul meu de la argumentul care uneşte întreaga clasă politică şi chiar pe dumneavoastră, chiar dacă de cele mai multe preferaţi să vă plasaţi într-o poziţie în afara sistemului şi chiar contrară lui: necesitatea adoptării votului uninominal în România, ca element esenţial al reformei clasei politice româneşti. Acest proiect a reprezentat un obiectiv constant pentru mine încă de la începutul activităţii mele politice şi pot spune că mă bucură faptul că v-aţi alăturat şi dumneavoastră, chiar după multe ezitări.

Este momentul în care trebuie să avem tăria de a recunoaşte realităţile. De foarte mult timp s-a vorbit de introducerea votului uninominal şi reforma sistemului electoral, acest subiect fiind folosit drept platformă electorală pentru multe dintre partidele politice. A existat o perioadă de tergiversări negocieri şi de eforturi pentru ajungerea la un numitor comun.

Dar iată că în data de 29 octombrie 2007 Guvernul României a ales calea asumării răspunderii în Parlament pe tema Proiectului privind Codul Electoral. Acum, în data de .... ne aflăm în etapa finală în care Parlamentul a adoptat forma propusă de către Guvern, legea aflându-se în etapa de promulgare. În acest moment numai voinţa dumneavoastră politică este cea care decide dacă românii vor beneficia de o lege ce este susţinută şi cerută de cea mai mare parte a populaţiei.



Domnule Preşedinte,





Codul Electoral adoptat de către Parlament este singurul proiect existent, aprobat şi cunoscut de către opinia publică. Acest act normativ a beneficiat de o amplă dezbatere în sânul societăţii civile, pe posturile publice şi private de radio şi televiziune, precum şi în presa scrisă.

În ceea ce priveste votul uninominal supus referendumului, acesta nu este însoţit de un proiect de act normativ care să întregească reglementarea şi care să legifereze toate celelalte detalii legate de reforma electorală. Tentativa de preluare a unui proiect uitat şi respins chiar şi de către iniţiatorii săi, parlamentari ai PSD, nu legitimează tergiversarea promulgării Codului Electoral ce a parcurs deja toate procedurile parlamentare legale.



În aceste condiţii, vă solicit domnule Preşedinte să iniţiaţi cât mai curând procedura de promulgare a Codului Electoral adoptat de către Parlament, astfel încât România să beneficieze cât mai curând de avantajul votului uninominal.



Dacă ulterior, în urma referndumului pe care l-aţi iniţiat, voinţa populară va arăta că se doreşte un alt proiect de vot uninominal, va fi mult mai uşor să modificăm o lege deja adoptată, decât să iniţiem o procedură parlamentară nouă, ce va presupune costuri mai mari de timp.



Bogdan Olteanu

Preşedintele Camerei Deputaţilor

Vot uninominal cu scrutin majoritar in 2 tururi (varianta presedintiei)

DECRET nr. 909 din 23 octombrie 2007
pentru organizarea unui referendum naţional privind
introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României
În temeiul prevederilor art. 2 alin. (1) şi (2), art. 90 şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia
României, republicată, precum şi ale art. 11 alin. (1) şi (2), ale art. 15 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) şi ale
art. 48 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi
completările ulterioare, având în vedere Hotărârea Parlamentului României nr. 42/2007 privind
solicitarea Preşedintelui României referitoare la organizarea unui referendum naţional consultativ
cu privire la introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului, începând cu
următoarele alegeri,
Preşedintele României decretează:
Art. 1 - Poporul român este chemat să îşi exprime voinţa cu privire la introducerea votului
uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României, începând cu primele alegeri
parlamentare ce vor fi organizate.
Art. 2 - Pentru realizarea celor prevăzute la art. 1, cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin
"DA" sau "NU" la următoarea întrebare: "Sunteţi de acord ca, începând cu primele alegeri care vor
fi organizate pentru Parlamentul României, toţi deputaţii şi senatorii să fie aleşi în circumscripţii
uninominale, pe baza unui scrutin majoritar în două tururi?".
Art. 3 - Data referendumului va fi data desfăşurării alegerilor pentru Parlamentul European,
ce vor fi organizate în anul 2007.
-****-
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
TRAIAN BĂSESCU
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 719 din data de 24 octombrie 2007

Vot uninominal cu Reprezentare proportionala (varianta guvernului)

PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL
L E G E
pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor
administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale
nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
TITLUL I
Alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. – Prezentul titlu stabileşte cadrul juridic general pentru
organizarea şi desfăşurarea alegerii Camerei Deputaţilor şi a Senatului.
Art. 2. – În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au
următoarea semnificaţie:
a) afişe electorale – apeluri, declaraţii, fotografii şi alte materiale sub
formă tipărită, utilizate de concurenţii electorali în scop de informare şi
propagandă electorală;
2
b) alegător – orice cetăţean al României cu drept de vot şi care a
împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv;
c) alegeri – în cazul în care nu se face altă menţiune, acţiuni de
desemnare a membrilor Camerei Deputaţilor şi Senatului;
d) alegeri parlamentare – alegeri pentru desemnarea membrilor
Camerei Deputaţilor şi Senatului ale Parlamentului României;
e) alegeri generale – orice tip de alegeri care au loc într-o singură zi,
pe întreg teritoriul ţării;
f) alegeri anticipate – alegeri organizate în cazul încetării înainte de
termen a mandatului sau dizolvării înainte de termen a organului ales sau în
cazul reorganizării administrativ-teritoriale;
g) alianţă electorală – asociere între partide politice şi/sau alianţe
politice şi/sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în
scopul participării la alegeri, înregistrată la organismul electoral competent
potrivit prezentei legi;
h) alianţă politică – asociere între partide politice pe baza unui
protocol de asociere înregistrat la Tribunalul Bucureşti, potrivit Legii partidelor
politice nr. 14/2003;
i) circumscripţie electorală – unitate administrativ-teritorială în care se
organizează alegeri şi la nivelul căreia se atribuie mandate, în funcţie de
rezultatele alegerilor;
j) colegiu uninominal – sub-unitate a unei circumscripţii electorale, în
care este atribuit în mod direct un mandat;
k) birou electoral – organism care se constituie pentru buna organizare
şi desfăşurare a alegerilor la nivel naţional, la nivel de circumscripţie electorală,
la nivel de colegiu electoral şi la nivel de secţie de votare;
l) oficiu electoral – organism electoral constituit la alte nivele decât
cele ale circumscripţiilor electorale, fără a avea atribuţia de a constata
rezultatele alegerilor la un anumit nivel, însă având rolul de a contribui la buna
organizare şi desfăşurare a alegerilor din circumscripţia electorală pe teritoriul
căreia este constituit;
m) campanie electorală – perioadă în care competitorii electorali
desfăşoară activităţi de propagandă cu scopul de a-i determina pe alegători să
îşi exprime voturile în favoarea lor;
n) candidat – persoană care participă la alegeri în urma propunerilor
înaintate de competitorii electorali sau în nume propriu pentru a obţine un
3
mandat de deputat sau de senator, în condiţiile în care candidatura sa este
declarată definitivă de către organismul electoral corespunzător, potrivit
prezentei legi;
o) candidat independent – persoană care participă la alegeri pentru a
obţine un mandat de deputat sau de senator,şi care se auto-propune pentru
aceasta, fiind susţinută de un anumit număr de alegători, în condiţiile în care
candidatura sa este declarată definitivă de către organismul electoral
corespunzător, potrivit prezentei legi;
p) competitori electorali – partidele politice, alianţele politice, alianţele
electorale şi organizaţiile legal constituite ale cetăţenilor aparţinând unei
minorităţi naţionale reprezentată în Consiliul Minorităţilor Naţionale, care
înaintează propuneri de candidatură, precum şi candidaţi independenţi;
q) contestaţie – cale de atac prin care orice parte interesată – cetăţeni,
candidaţi, competitori electorali – solicită birourilor electorale abilitate sau
instanţelor judecătoreşti competente, respectarea prevederilor menţionate ca
atare în prezenta lege;
r) desemnarea candidaţilor – procedură de adoptare de către partide,
alianţe politice, alianţe electorale şi organizaţii ale cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale a deciziilor cu privire la propunerile de candidaturi;
s) domiciliu – adresa la care persoana fizică declară că are locuinţa
principală şi care este înscrisă în actul de identitate;
t) reşedinţă – adresa la care persoana fizică declară că are locuinţa
secundară, alta decât cea de domiciliu şi care este menţionată pe un
autocolant-tip aplicat pe versoul actului de identitate;
u) listă electorală – listă ce cuprinde toţi alegătorii care îşi exercită
dreptul de vot în cadrul unei secţii de votare;
v) listă de susţinători – listă cuprinzând unele date personale şi
semnăturile alegătorilor care susţin o anumită propunere de candidatură pentru
înscrierea acesteia în alegeri;
w) observator intern – reprezentant al unei organizaţii
neguvernamentale legal constituită, cu activitate în domeniul democraţiei şi al
apărării drepturilor omului, acreditat pentru a observa procesul electoral de
către autoritatea competentă, potrivit prezentei legi. Respectivul reprezentant nu
poate fi membru al unui partid politic;
4
x) observator internaţional – reprezentant al unei organizaţii sau
instituţii străine acreditat pentru a observa procesul electoral de către
Autoritatea Electorală Permanentă;
y) perioadă electorală – intervalul de timp cuprins între ziua aducerii
la cunoştinţă publică a datei la care vor avea loc alegerile şi ziua în care
rezultatele finale ale acestora sunt aduse la cunoştinţă publică prin publicarea
lor în Monitorul Oficial al României, după expirarea tuturor termenelor pentru
contestaţii şi răspunsuri la acestea;
z) propunere de candidatură – act de înscriere în competiţia electorală
a persoanei care doreşte să concureze în alegeri pentru câştigarea unui mandat
în condiţiile în care este propusă şi susţinută de un concurent electoral sau se
auto-propune şi este susţinută de un anumit număr de alegători, în conformitate
cu prevederile prezentei legi;
aa) prag electoral – procentaj minim din voturile valabil exprimate
separat pentru Camera Deputaţilor şi Senat, sau număr minim de colegii
uninominale în care se situează pe primul loc în ordinea numărului de voturi
valabil exprimate, pentru un partid politic, alianţă politică sau electorală,
necesar pentru a intra în procesul de distribuire a mandatelor;
bb) incompatibilitate – situaţie, prevăzută în Constituţia României, în
care o persoană nu poate fi deputat sau senator;
cc) minoritate naţională – acea etnie care este reprezentată în Consiliul
Minorităţilor Naţionale;
dd) fraudă electorală – orice acţiune ilegală care are loc înaintea, în
timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor şi încheierii
proceselor-verbale şi care are ca rezultat denaturarea voinţei alegătorilor şi
crearea de avantaje concretizate prin voturi şi mandate în plus pentru un partid,
o alianţă politică, o alianţă electorală sau un candidat independent;
ee) registrul electoral – o bază de date centralizată în care sunt înscrişi
toţi cetăţenii români, inclusiv cei cu domiciliul în străinătate, care au împlinit
vârsta de 18 ani cu drept de vot. Înregistrarea cetăţenilor cu domiciliul în
străinătate se va face pe baza evidenţei existente la Direcţia Generală de
Paşapoarte din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative,
utilizate la eliberarea paşapoartelor de tip CRDS.
5
Art. 3. – (1) Alegerile parlamentare în România se desfăşoară cu
respectarea caracterului universal, egal, direct, secret şi liber exprimat al
votului, în condiţiile prezentei legi.
(2) Cetăţenii români au dreptul de vot şi de a fi aleşi, fără deosebire de
rasă, sex, naţionalitate, origine etnică, limbă vorbită, religie, apartenenţă
politică, origine socială, opinie, avere, în condiţiile prezentei legi.
(3) Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate beneficiază de aceleaşi
drepturi privind participarea la alegeri ca orice cetăţean român, conform
dispoziţiilor prezentei legi.
(4) Cetăţenii români au dreptul de vot de la vârsta de 18 ani, dacă
această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv.
(5) Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie
şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la
pierderea drepturilor electorale.
Art. 4. – (1) Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru
alegerea Camerei Deputaţilor şi la un singur vot pentru alegerea Senatului.
(2) Fiecare alegător îşi exprimă votul personal. Exprimarea votului în
numele altui alegător este interzisă.
(3) Votul exprimat în cadrul alegerilor este secret. Orice control asupra
modului în care votează un alegător este interzis.
(4) Participarea cetăţenilor la alegeri se face pe baza liberului
consimţământ al acestora. Nimeni nu are dreptul de a exercita presiuni asupra
unui alegător pentru a-l determina pe acesta să participe sau să nu participe la
alegeri.
Art. 5. – (1) Deputaţii şi senatorii se aleg în colegii uninominale
constituite potrivit prevederilor art. 11, prin scrutin uninominal, potrivit
principiului reprezentării proporţionale.
(2) Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de
un deputat la 79.000 locuitori.
(3) Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator
la 170.000 locuitori.
(4) Numărul locuitorilor care se ia în calcul este cel rezultat în urma
ultimului recensământ al populaţiei, publicat de Institutul Naţional de Statistică.
6
Art. 6. – Alegerile se desfăşoară într-o singură zi care poate fi numai
duminica.
Art. 7. – (1) Aducerea la cunoştinţa publică a datei alegerilor se face
cu cel puţin 90 de zile înainte de ziua votării prin publicarea în Monitorul
Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului privind data alegerilor.
(2) Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de ziua votării şi
se încheie cu 24 de ore înainte de momentul începerii votării.
Art. 8. – (1) Fiecare alegător îşi exprimă dreptul de vot în secţia de
votare în a cărei listă electorală este înscris, de pe raza localităţii în care îşi are
domiciliul sau reşedinţa, cu excepţia candidaţilor care pot vota la una dintre
secţiile de votare din cadrul colegiului uninominal unde candidează.
(2) Cetăţenii români cu drept de vot cu domiciliul sau reşedinţa în
străinătate îşi exprimă dreptul de vot în una dintre secţiile de votare din ţara în
care îşi are domiciliul sau reşedinţa, constituite în condiţiile prezentei legi.
Art. 9. – (1) Organizaţiile cetăţenilor aparţinând unei minorităţi
naţionale definite potrivit art. 2 lit. cc), legal constituite, care nu au obţinut în
alegeri cel puţin un mandat de deputat sau de senator au dreptul, potrivit art. 62
alin. (2) din Constituţie, la un mandat de deputat, dacă au obţinut, pe întreaga
ţară, un număr de voturi egal cu cel puţin 5% din numărul mediu de voturi
valabil exprimate pe ţară pentru alegerea unui deputat.
(2) Pot depune candidaturi organizaţiile cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament. Pot depune candidaturi şi alte
organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale definite potrivit
art. 2 lit. cc), legal constituite, care sunt de utilitate publică şi care prezintă
Biroului Electoral Central, o listă de membri cuprinzând un număr de cel puţin
15% din numărul total al cetăţenilor care, la ultimul recensământ, s-au declarat
ca aparţinând minorităţii respective.
(3) Dacă numărul membrilor necesari pentru îndeplinirea condiţiilor
prevăzute la alin. (2) este mai mare de 20.000 de persoane, lista membrilor
trebuie să cuprindă cel puţin 20.000 de persoane domiciliate în cel puţin 15 din
judeţele ţării şi în municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 300 de persoane
pentru fiecare dintre aceste judeţe şi pentru municipiul Bucureşti.
7
(4) Lista membrilor se întocmeşte pe localităţi şi pe judeţe şi trebuie să
cuprindă: denumirea organizaţiei, numele şi prenumele membrilor, codul
numeric personal, data naşterii, domiciliul, denumirea, seria şi numărul actului
de identitate, semnăturile acestora, precum şi numele şi prenumele persoanei
care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligată să depună şi o
declaraţie pe propria răspundere, prin care să ateste veridicitatea semnăturii
membrilor, precum şi faptul că lista a fost întocmită în vederea participării la
alegerile parlamentare din anul respectiv.
(5) În sensul prezentei legi, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale, prevăzute la alin. (1) şi (2) le este aplicabil acelaşi
regim juridic ca şi partidelor politice.
(6) Beneficiază de prevederile alin. (1) şi organizaţiile cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale care au participat la alegeri propunând
candidaţi comuni cu două sau mai multe organizaţii; în acest caz, dacă niciun
candidat comun nu a fost ales, se atribuie pentru toate organizaţiile care au
propus candidaţi în comun un mandat de deputat, cu respectarea prevederilor
alin. (1) candidatului care a obţinut cel mai mare număr de voturi.
(7) Prevederile alin. (1) nu se aplică organizaţiei cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale care a participat la alegeri într-o alianţă electorală.
(8) Mandatul de deputat atribuit potrivit alin. (1) se acordă peste
numărul total de deputaţi rezultat din norma de reprezentare.
(9) Organizaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) pot participa la alegeri şi
pot depune candidaturi numai sub denumirea şi cu semnul electoral ale
respectivei organizaţii.
(10) Prin excepţie de la prevederile art. 29 alin. (2), organizaţiile
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pot depune aceeaşi candidatură
pentru Camera Deputaţilor în mai multe colegii uninominale. O organizaţie a
unei minorităţi naţionale poate propune acelaşi candidat pentru mai multe
colegii uninominale aparţinând diferitor circumscripţii electorale, numai în
condiţiile în care propune un singur candidat la nivel naţional şi doar pentru
alegerea Camerei Deputaţilor.
8
CAPITOLUL II
Circumscripţiile electorale, colegiile uninominale
şi organismele electorale
Art. 10. – Pentru organizarea alegerilor se constituie circumscripţii
electorale la nivelul celor 41 de judeţe, o circumscripţie în municipiul Bucureşti
şi o circumscripţie separată pentru românii cu domiciliul în afara României.
Numărul total al circumscripţiilor electorale este de 43.
Art. 11. – (1) În cadrul fiecăreia din cele 43 de circumscripţii
electorale se constituie colegii uninominale pe baza dublului normei de
reprezentare, după cum urmează:
a) pentru alegerea Camerei Deputaţilor, în cadrul fiecărui judeţ şi
municipiului Bucureşti, se constituie colegii uninominale în număr egal cu cel
mai apropiat număr întreg superior câtului rezultat în urma împărţirii numărului
de locuitori al judeţului respectiv sau al municipiului Bucureşti la 158.000, dar
nu mai puţin de două colegii;
b) pentru alegerea Senatului, în cadrul fiecărui judeţ şi al municipiului
Bucureşti, se constituie colegii uninominale în număr egal cu cel mai apropiat
număr întreg de câtul rezultat în urma împărţirii numărului de locuitori al
judeţului respectiv sau al municipiului Bucureşti la 340.000;
c) numărul total al mandatelor de deputat şi senator este cel puţin egal
cu dublul numărului de colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor,
respectiv Senat, în condiţiile prezentei legi;
d) numărul de locuitori avut în vedere la calculul numărului de colegii
uninominale care se delimitează în cadrul fiecărui judeţ este cel prevăzut la
art. 5 alin. (4).
(2) Delimitarea colegiilor uninominale se face ţinând cont de
următoarele reguli:
a) o circumscripţie electorală poate fi compusă numai din colegii
uninominale întregi;
b) teritoriul cuprins de un colegiu uninominal trebuie să se afle pe
teritoriul unuia şi aceluiaşi judeţ sau al municipiului Bucureşti;
c) pe teritoriul unei localităţi pot fi delimitate doar colegii uninominale
întregi;
9
d) un colegiu uninominal poate cuprinde una sau mai multe localităţi
întregi;
e) în municipiul Bucureşti, colegiile uninominale nu trebuie să
depăşească limitele administrativ-teritoriale dintre cele 6 sectoare;
f) în circumscripţia electorală specială pentru cetăţenii români cu
domiciliu în afara graniţelor României se vor forma două colegii uninominale
pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi un colegiu uninominal pentru alegerea
Senatului. Arondarea geografică a celor două colegii uninominale pentru
Camera Deputaţilor va fi stabilită prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
unei comisii parlamentare speciale constituită pe baza proporţionalităţii
reprezentării parlamentare, în termen de maximum 90 de zile de la intrarea în
vigoare a prezentei legi;
g) în cadrul unei circumscripţii electorale, delimitarea colegiilor
uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi pentru alegerea Senatului
se face astfel încât mărimea acestora, calculată în număr de locuitori, să fie de
aşa natură încât cel mai mare colegiu uninominal să fie cu cel mult 33% mai
mare decât cel mai mic colegiu, în condiţiile în care sunt respectate prevederile
lit. a)-c);
h) întotdeauna un colegiu uninominal pentru alegerea Senatului este
format dintr-un număr întreg de colegii uninominale pentru alegerea Camerei
Deputaţilor, întregi şi alăturate, din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale.
Art. 12. – (1) Prima delimitare a colegiilor uninominale va fi efectuată
prin hotărâre a Guvernului, pe baza unei propuneri înaintată de o comisie
parlamentară specială constituită pe baza proporţionalităţii reprezentării
parlamentare, în termen de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a
prezentei legi.
(2) Delimitarea colegiilor uninominale se actualizează de către
Autoritatea Electorală Permanentă. Operaţiunea de delimitare se actualizează
după fiecare recensământ al populaţiei, cu cel puţin 12 luni înainte de alegerile
parlamentare la termen.
(3) Modificarea colegiilor uninominale nu poate fi făcută decât dacă
faţă de delimitarea anterioară a apărut o variaţie pozitivă sau negativă de
minimum 10% din populaţia respectivului colegiu.
10
Art. 13. – (1) Pentru organizarea procesului electoral funcţionează în
mod permanent Autoritatea Electorală Permanentă, iar în perioada organizării
alegerilor se formează Biroul Electoral Central, birouri electorale de
circumscripţie la nivel judeţean, al municipiului Bucureşti, oficii electorale de
sector, în cazul municipiului Bucureşti, şi un Birou Electoral de Circumscripţie
externă pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara graniţelor României,
birouri electorale ale secţiilor de votare.
(2) Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetăţeni cu drept de
vot. Candidaţii în alegeri, soţul/soţia, rudele şi afinii acestora până la gradul al
doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale.
(3) În îndeplinirea atribuţiilor ce le revin membrii birourilor electorale
exercită o funcţie ce implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă şi imparţială
a funcţiei de membru al biroului electoral este obligatorie. Nerespectarea
acestei obligaţii atrage răspunderea juridică, civilă sau penală, după caz.
Art. 14. – (1) La nivel naţional, se constituie un Birou Electoral
Central, format din 3 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi din cel mult
12 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale
care participă la alegeri, conform legii, precum şi un reprezentant desemnat de
grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor.
(2) Desemnarea celor 3 judecători se face de preşedintele Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie, în şedinţă publică, în cea de a treia zi de la stabilirea datei
alegerilor, prin tragere la sorţi, dintre judecătorii în exerciţiu ai Curţii. Ora şi
locul şedinţei publice de tragere la sorţi se anunţă în scris, de către preşedintele
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu o zi înainte de ziua desfăşurării, partidelor
politice parlamentare şi se aduce la cunoştinţa publică prin presa scrisă şi
audiovizuală. La organizarea şi desfăşurarea tragerii la sorţi au dreptul să
participe câte un reprezentant, desemnat ca atare, al partidelor politice
parlamentare. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal,
semnat de preşedinte şi consultantul şef ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Procesul-verbal constituie actul de învestire.
(3) În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnaţi aleg
din rândul lor, prin vot secret, preşedintele Biroului Electoral Central şi
locţiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui Biroului
Electoral Central, biroul se completează cu preşedintele şi vicepreşedinţii
11
Autorităţii Electorale Permanente, cu câte un reprezentant al partidelor politice
parlamentare şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale cu
grup parlamentar propriu în ambele camere ale Parlamentului, precum şi cu
reprezentantul desemnat de grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din
Camera Deputaţilor, comunicaţi în scris de către acestea. Completarea Biroului
Electoral Central se consemnează într-un proces-verbal care constituie actul de
învestire. În această organizare Biroul Electoral Central îndeplineşte toate
atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi.
(4) În termen de două zile de la rămânerea definitivă a candidaturilor,
partidele politice care nu sunt reprezentate în Parlament, alianţele politice şi
alianţele electorale ale acestora care participă la alegeri comunică, în scris,
Biroului Electoral Central, numele şi prenumele reprezentanţilor. Comunicările
transmise după acest termen nu se mai iau în considerare.
(5) Desemnarea reprezentanţilor partidelor politice neparlamentare,
alianţelor politice şi alianţelor electorale dintre acestea în Biroul Electoral
Central se face în ordinea descrescătoare a numărului de candidaturi rămase
definitive din colegiile uninominale.
(6) În cazul în care la desemnarea reprezentanţilor partidelor politice
neparlamentare, alianţelor politice sau alianţelor electorale dintre acestea
ultimul loc de distribuit revine unor partide sau alianţe care au depus acelaşi
număr de candidaturi, desemnarea reprezentanţilor acestora se face, prin tragere
la sorţi, de preşedintele Biroului Electoral Central, în prezenţa persoanelor
delegate de partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale în cauză.
(7) Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanţii partidelor
politice neparlamentare, alianţelor politice şi alianţelor electorale se face, în
termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (4), de
preşedintele Biroului Electoral Central, în prezenţa membrilor biroului şi a
persoanelor delegate de partidele politice, alianţele politice şi alianţele
electorale care au comunicat reprezentanţii. Procesul-verbal întocmit de
preşedinte cu privire la modul de stabilire a reprezentanţilor constituie actul de
atestare a calităţii acestora de membri în Biroul Electoral Central.
(8) În componenţa prevăzută la alin. (1) Biroul Electoral Central
adoptă, în termen de două zile de la constituire, un regulament de organizare şi
funcţionare, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi este
obligatoriu pentru toate birourile electorale.
12
(9) Aparatul de lucru al Autorităţii Electorale Permanente sprijină
Biroul Electoral Central, împreună cu personalul din cadrul altor autorităţi şi
instituţii publice, în realizarea atribuţiilor ce îi revin şi a activităţilor pe care le
desfăşoară în perioada electorală.
Art. 15. – (1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuţii
principale:
a) urmăreşte aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri de către
birourile electorale de circumscripţie;
b) asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a listei
cuprinzând denumirea şi semnele electorale ale partidelor politice, alianţelor
politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale legal constituite, care au dreptul să participe la alegeri şi
comunică lista tuturor birourilor electorale de circumscripţie, imediat după
constituirea acestora;
c) rezolvă întâmpinările referitoare la propria sa activitate şi
contestaţiile cu privire la activitatea birourilor electorale de circumscripţie;
contestaţiile se soluţionează prin hotărâri care sunt obligatorii pentru biroul
electoral în cauză, precum şi pentru autorităţile şi instituţiile publice la care se
referă, sub sancţiunile prevăzute de prezenta lege;
d) face publicaţiile şi afişările prevăzute de lege cu privire la
candidaturi;
e) centralizează, pe baza comunicărilor primite de la birourile
electorale de circumscripţie, numărul de candidaturi definitive din colegiile
uninominale depuse de către partidele politice, alianţele politice, alianţele
electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale;
comunică situaţia centralizată, în termen de 24 de ore de la întocmire, Comisiei
speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru atribuirea timpilor de antenă,
precum şi Societăţii Române de Televiziune şi Societăţii Române de
Radiodifuziune;
f) stabileşte, pe baza proceselor-verbale transmise de birourile
electorale de circumscripţie, lista partidelor politice, alianţelor politice sau
alianţelor electorale care au întrunit şi care nu au întrunit pragul electoral şi
comunică birourilor electorale de circumscripţie şi dă publicităţii, în termen de
24 de ore de la constatare, aceste liste;
13
g) anulează alegerile dintr-o secţie de votare în cazul în care constată
că votarea sau stabilirea rezultatului alegerilor a avut loc prin fraudă electorală;
h) poate dispune renumărarea voturilor într-o secţie de votare sau
refacerea centralizării voturilor şi rezultatului alegerilor dintr-un colegiu
uninominal, în situaţia în care constată, pe baza probelor administrate, că au
fost comise erori sau au fost înregistrate neconcordanţe între datele înregistrate
în procesele-verbale;
i) totalizează rezultatul naţional, în baza proceselor-verbale primite de
la birourile electorale constituite la nivele inferioare;
j) transmite Autorităţii Electorale Permanente, după publicarea
rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, materialele
necesare redactării Cărţii Albe a alegerilor;
k) stabileşte numărul de mandate ce revine, la nivel naţional, fiecărui
partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor
aparţinând unei minorităţi naţionale, candidat independent care participă în
alegeri în condiţiile legii;
l) atestă atribuirea unui mandat de deputat organizaţiei cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale care a întrunit condiţiile prevăzute la art. 9
alin. (1) şi eliberează certificatul doveditor deputatului desemnat pe această
bază;
m) trimite spre publicare rezultatele finale ale alegerilor către Regia
Autonomă „Monitorul Oficial”;
n) îndeplineşte orice alte atribuţii ce le revin potrivit legii.
(2) În cazul în care pentru soluţionarea unei contestaţii sunt necesare
verificări de fapt, acestea se efectuează în prezenţa unui judecător din Biroul
Electoral Central. Asemenea verificări nu se pot face în ziua alegerilor.
(3) Cererea de anulare a alegerilor dintr-un colegiu uninominal pentru
fraudă electorală se poate face numai de către competitorii electorali care au
participat la alegeri în colegiul uninominal respectiv. Cererea se depune la
Biroul Electoral Central în termen de cel mult 24 de ore de la încheierea votării,
sub sancţiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată şi însoţită de
dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii.
Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în
producerea fraudei şi numai dacă se stabileşte că aceasta a fost de natură să
modifice atribuirea mandatelor. Soluţionarea cererii de anulare a alegerilor de
către Biroul Electoral Central se poate face numai până la data publicării
14
rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I. În termen de
cel mult 10 zile de la data admiterii cererii de anulare a alegerilor se
organizează un nou scrutin în secţiile de votare unde s-a constatat frauda
electorală. Biroul de circumscripţie electorală, împreună cu autorităţile publice
locale, vor asigura buna desfăşurare a noului scrutin, cu aplicarea
corespunzătoare a dispoziţiilor legii. Până la obţinerea noilor rezultate se
suspendă operaţiunile electorale privind numărarea voturilor şi constatarea
rezultatelor.
(4) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentei
legi, Biroul Electoral Central adoptă hotărâri care se aduc la cunoştinţă în
şedinţă publică şi prin orice mijloc de publicitate. Hotărârile Biroului Electoral
Central sunt obligatorii pentru toate autorităţile, instituţiile publice, birourile
electorale, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în materie electorală,
de la data aducerii la cunoştinţă în şedinţă publică.
(5) Hotărârile Biroului Electoral Central se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
(6) Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea după 48 ore de la
publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor,
potrivit prevederilor prezentei legi.
Art. 16. – (1) La nivelul fiecăreia dintre cele 43 de circumscripţii
electorale, se constituie un birou electoral de circumscripţie, format din
3 judecători, un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente şi din cel mult
9 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi
ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la
alegeri, conform legii, în circumscripţia electorală respectivă.
(2) Desemnarea celor 3 judecători se face în şedinţă publică, în termen
de 5 zile de la începerea perioadei electorale, de către preşedintele tribunalului,
prin tragere la sorţi, dintre judecătorii în exerciţiu ai tribunalului judeţean,
respectiv ai Tribunalului Bucureşti pentru circumscripţia electorală Bucureşti şi
pentru circumscripţia electorală externă. Data şedinţei se aduce la cunoştinţa
publică, prin presă, de preşedintele tribunalului, cu cel puţin 48 de ore înainte.
Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de
preşedinte, ce constituie actul de învestire. În termen de 24 de ore de la
desemnare, judecătorii, prin vot secret, aleg preşedintele biroului electoral de
circumscripţie şi locţiitorul acestuia. Din acel moment biroul astfel constituit
15
îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi
completat cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor
electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care
participă la alegeri conform legii.
(3) În termen de 24 ore de la data rămânerii definitive a candidaturilor,
partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri conform
legii vor comunica, în scris, respectivului birou electoral de circumscripţie,
numele şi prenumele reprezentanţilor lor în biroul electoral. Comunicările
transmise după acest termen nu se mai iau în considerare.
(4) Reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente vor fi desemnaţi
de către aceasta.
(5) Desemnarea reprezentanţilor partidelor politice, ai alianţelor
politice, ai alianţelor electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale care participă la alegeri în condiţiile legii în biroul
electoral de circumscripţie, se face aplicând în mod corespunzător prevederile
art. 14 alin. (3) - (6).
(6) Oficiile electorale se organizează la nivelul sectoarelor
municipiului Bucureşti şi sunt alcătuite dintr-un preşedinte, un locţiitor al
acestuia, un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente şi din cel mult 7
membri, reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor
electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care
participă la alegeri în municipiul Bucureşti. Desemnarea acestor reprezentanţi
se face prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 14 alin. (3) – (6).
(7) Preşedintele şi locţiitorul acestuia sunt magistraţi desemnaţi de
preşedintele Tribunalului Bucureşti cu cel mult 15 zile înainte de data
alegerilor, prin tragere la sorţi pe funcţii, dintre judecătorii în exerciţiu ai
judecătoriei sectorului.
(8) În 24 de ore de la desemnarea magistraţilor competitorii electorali
vor comunica în scris numele reprezentanţilor lor în oficiul electoral.
(9) În 24 de ore de la desemnarea magistraţilor Autoritatea Electorală
Permanentă va comunica numele reprezentanţilor ei în fiecare oficiu electoral.
(10) Oficiile electorale se vor completa prin aplicarea corespunzătoare
a prevederilor alin. (5) în 24 de ore de la comunicările realizate de competitorii
electorali.
16
Art. 17. – (1) Birourile electorale de circumscripţie au următoarele
atribuţii:
a) veghează la organizarea, din timp, a secţiilor de votare, urmăresc şi
asigură aplicarea unitară şi respectarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri
de către toate autorităţile, instituţiile şi organismele cu responsabilităţi în
materie electorală din cadrul circumscripţiei;
b) înregistrează candidaturile depuse la nivelul circumscripţiei şi
constată rămânerea definitivă a acestora;
c) comunică, în termen de 24 de ore de la rămânerea definitivă a
candidaturilor, Biroului Electoral Central, partidele politice, alianţele politice,
alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale
cu reprezentare în Parlament prin grup parlamentar propriu, celelalte partide
politice, alianţe politice şi organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor
naţionale care au depus candidaţi la nivelul colegiilor uninominale de pe raza
circumscripţiei electorale, cât şi numărul de candidaturi depuse de acestea;
d) fac publicaţiile şi afişările prevăzute de lege cu privire la
candidaturi;
e) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate şi
contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare
sau, după caz, oficiilor electorale, din cadrul circumscripţiei electorale în care
funcţionează; contestaţiile se soluţionează prin hotărâri care sunt obligatorii
pentru biroul electoral în cauză, precum şi pentru autorităţile şi instituţiile
publice la care se referă, sub sancţiunile prevăzute de prezenta lege;
f) distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare, pe bază de
proces-verbal de predare-primire, buletinele de vot, ştampila de control şi
ştampilele cu menţiunea „VOTAT”, formularele pentru încheierea
proceselor-verbale, cât şi celelalte materiale necesare procesului electoral.
Biroul electoral de circumscripţie al municipiului Bucureşti distribuie aceste
materiale oficiilor electorale;
g) stabilesc numărul de mandate ce revine, la nivelul circumscripţiei
electorale, fiecărui partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie
a unei minorităţi naţionale, candidat independent care participă în alegeri în
condiţiile legii, în conformitate cu prevederile art. 48;
h) eliberează, după caz, candidaţilor declaraţi aleşi la nivelul
circumscripţiei electorale, certificatul doveditor al alegerii;
17
i) înaintează Biroului Electoral Central, procesele-verbale cuprinzând
rezultatul alegerilor din colegiile uninominale ce compun circumscripţia
electorală în care funcţionează şi rezultatul alegerilor la nivelul circumscripţiei
electorale în care funcţionează, precum şi întâmpinările, contestaţiile şi
procesele-verbale primite de acestea;
j) îndeplinesc orice alte atribuţii ce le revin potrivit legii.
(2) Hotărârile biroului electoral de circumscripţie se aduc la cunoştinţă
în şedinţă publică.
(3) Oficiile electorale de sector au următoarele atribuţii:
a) urmăresc aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri în
sectoarele la nivelul cărora funcţionează, veghează la organizarea, din timp, a
secţiilor de votare;
b) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate şi
contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare
de pe teritoriul sectorului la nivelul căruia funcţionează;
c) distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare buletinele de
vot, ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea „VOTAT”, formularele
pentru încheierea proceselor-verbale, cât şi celelalte materiale necesare
procesului electoral;
d) totalizează rezultatul alegerilor, conform proceselor-verbale, primite
de la birourile electorale ale secţiilor de votare din subordine pentru fiecare
colegiu uninominal pentru alegerea deputaţilor şi pentru fiecare colegiu
uninominal pentru alegerea deputaţilor şi senatorilor de pe teritoriul sectorului
la nivelul căruia funcţionează şi transmite rezultatele către biroul electoral de
circumscripţie căruia i se subordonează;
e) înaintează biroului electoral de circumscripţie căruia i se
subordonează procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor, de pe raza
sectorului respectiv, precum şi întâmpinările, contestaţiile şi procesele-verbale
primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare;
f) în termen de 24 de ore de la împlinirea termenului prevăzut la
alin. (1) lit. c), oficiul electoral de sector le va comunica preşedinţilor secţiilor
de votare care sunt partidele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament prin grup parlamentar propriu,
celelalte partide politice şi alianţe politice care au depus candidaţi la nivelul
colegiilor uninominale, precum şi numărul de candidaturi depuse de acestea, în
scopul completării birourilor electorale ale secţiilor de votare.
18
(4) Hotărârile oficiului electoral de sector se aduc la cunoştinţă în
şedinţă publică.
CAPITOLUL III
Secţiile de votare şi birourile electorale ale secţiilor de votare
Art. 18. – (1) Secţiile de votare se organizează în localităţi, după cum
urmează:
a) în localităţile cu populaţie de peste 1.500 locuitori, câte o secţie de
votare la 1.000 -1.500 locuitori;
b) în localităţile cu populaţie sub 1.500 locuitori, o singură secţie de
votare.
(2) Se pot organiza secţii de votare şi în satele sau grupele de sate cu
populaţie până la 1.000 locuitori, situate la o distanţă mai mare de 3 km faţă de
sediul secţiei de votare din reşedinţa comunei.
(3) Delimitarea secţiilor de votare se stabileşte de consiliile locale ale
comunelor, oraşelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale
ale municipiilor pe baza unor norme emise de către Autoritatea Electorală
Permanentă.
(4) Numerotarea secţiilor de votare se stabileşte la nivelul fiecărui
judeţ.
(5) Numerotarea secţiilor de votare se face începând cu localitatea
reşedinţă de judeţ şi continuând cu cele din municipii, celelalte oraşe şi apoi din
comune în ordinea alfabetică a acestora; în municipiile cu subdiviziuni
administrativ-teritoriale, numerotarea se face cu respectarea ordinii acestor
subdiviziuni, prevăzută de lege.
(6) Prefecţii sunt obligaţi ca, în termen de 10 zile de la începerea
perioadei electorale, să facă numerotarea tuturor secţiilor de votare şi să aducă
la cunoştinţa publică această numerotare, precum şi delimitarea fiecărei secţii
de votare, indicând şi locul unde va avea loc votarea.
(7) Primarii şi secretarii comunelor, oraşelor sau municipiilor vor
asigura toate datele, informaţiile şi sprijinul necesar pentru îndeplinirea, de
către prefecţi, a obligaţiilor prevăzute la alin. (6).
19
Art. 19. – (1) Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt alcătuite
dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestuia, care sunt, de regulă, magistraţi sau
jurişti, precum şi din 7 membri.
(2) Desemnarea juriştilor se face în şedinţă publică, cu 15 zile înainte
de ziua votării, de către preşedintele tribunalului în şedinţă publică anunţată cu
48 ore înainte, prin tragere la sorţi, dintre magistraţi sau alţi jurişti existenţi în
judeţ sau în municipiul Bucureşti. Lista magistraţilor care vor participa la
tragerea la sorţi se întocmeşte de către preşedintele tribunalului, iar cea a altor
jurişti, de către prefect, împreună cu preşedintele tribunalului. Listele vor
cuprinde un număr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar, acestea
fiind rezervă, la dispoziţia preşedintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri
deosebite, a titularilor. Gruparea în liste, în vederea tragerii la sorţi, se va face
avându-se în vedere necesitatea ca locuinţele persoanelor în cauză să fie în
localitatea în care îşi are sediul biroul electoral al secţiei de votare sau cât mai
aproape de aceasta.
(3) În lista prevăzută la alin. (2) vor fi trecuţi numai jurişti care nu fac
parte din niciun partid politic şi din nicio organizaţie a cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale care participă la alegeri şi nu sunt rude până la gradul al
patrulea cu niciunul dintre candidaţi.
(4) În cazul în care numărul juriştilor este insuficient, lista va fi
completată, la propunerea prefectului cu avizul Autorităţii Electorale
Permanente, cu alte persoane cu o reputaţie bună în localitate, care nu fac parte
din niciun partid politic şi din nicio organizaţie a cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale care participă la alegeri şi care nu sunt rude până la
gradul al patrulea cu unul din candidaţi.
(5) Lista propusă de prefect va cuprinde un număr de persoane mai
mare cu 10% decât cel necesar, acestea fiind rezervă la dispoziţia preşedintelui
tribunalului. Lista va conţine: numele, prenumele, adresele, telefoanele şi
semnăturile de acceptare ale persoanelor propuse. Lista va fi însoţită de
declaraţii pe proprie răspundere ale persoanelor propuse privind îndeplinirea
condiţiilor prevăzute la alin. (4).
(6) Gruparea în listă a persoanelor, în vederea tragerii la sorţi, se va
face avându-se în vedere necesitatea ca locuinţele acestor persoane să fie situate
în apropierea sediului biroului electoral al secţiei de votare. Rezultatul tragerii
la sorţi se consemnează într-un proces-verbal semnat de preşedintele
tribunalului judeţean. Procesul-verbal constituie actul de învestitură. Atât lista
20
întocmită de preşedintele tribunalului, cât şi lista întocmită de prefect vor fi
avizate de către Autoritatea Electorală Permanentă.
(7) Preşedintele tribunalului va desemna pe preşedintele biroului
electoral al secţiei de votare şi pe locţiitorul acestuia. În termen de 48 de ore de
la desemnarea acestora îi comunică biroului electoral de circumscripţie.
(8) În termen de două zile de la împlinirea termenului prevăzut la
alin. (7) competitorii electorali sunt obligaţi să comunice la biroul electoral de
circumscripţie reprezentanţii în fiecare birou electoral al secţiei de votare sub
forma unei liste ce trebuie să cuprindă următoarele: numărul secţiei de votare,
numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa, mijloc de
contact – telefon, fax, e-mail. Un competitor electoral poate avea într-un birou
electoral al secţiei de votare cel mult 3 reprezentanţi.
(9) În termen de 3 zile de la comunicarea reprezentanţilor
competitorilor electorali de către aceştia, biroul electoral de circumscripţie
completează, în prezenţa reprezentanţilor competitorilor electorali, birourile
electorale ale secţiilor de votare cu cei 7 reprezentanţi ai acestora aplicând
corespunzător prevederile art. 14 alin. (3) – (6). Cu această ocazie se încheie
câte un proces-verbal semnat de preşedintele biroului electoral de
circumscripţie pentru fiecare birou al secţiei de votare. Birourile electorale ale
secţiilor de votare se constituie pe data desemnării membrilor acestora. La
solicitarea scrisă a reprezentanţilor competitorilor electorali li se pune la
dispoziţie o copie certificată a fiecărui proces-verbal.
(10) În termen de două zile de la încheierea termenului de completare a
birourilor secţiilor de votare biroul electoral de circumscripţie comunică prin
intermediul prefecţilor la fiecare primărie componenţa birourilor secţiilor de
votare aflate în raza acestora.
(11) Reprezentanţii în birourile electorale ale secţiilor de votare ai
partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale sau ai organizaţiilor
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri conform
legii nu pot primi alte atribuţii decât cele prevăzute de prezenta lege.
Art. 20. – Birourile electorale ale secţiilor de votare au următoarele
atribuţii:
a) primesc de la Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date
privind Evidenţa Persoanelor din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei
Administrative prin intermediul primarilor în termen de 24 de ore de la
21
constituirea biroului electoral al secţiei de votare două copii ale listelor
electorale permanente, una dintre copii afişând-o într-un loc vizibil pentru a
putea fi consultată de alegători;
b) primesc, pe bază de proces-verbal, de la biroul electoral de
circumscripţie, buletinele de vot pentru alegătorii ce urmează să voteze la secţia
de votare, ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea „VOTAT”,
formularele de procese-verbale şi alte materiale necesare votării, cât şi două
buletine de vot anulate, câte unul pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a
Senatului, de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pe care la
va afişa într-un loc vizibil, în ziua premergătoare alegerilor;
c) conduc operaţiunile de votare, iau toate măsurile de ordine în localul
secţiei de votare şi în jurul acestuia;
d) numără voturile şi consemnează rezultatele votării;
e) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate;
f) înaintează birourilor electorale de circumscripţie sau oficiului
electoral de sector, procesele-verbale cuprinzând rezultatele votării, buletinele
de vot nule şi cele contestate împreună cu contestaţiile depuse şi materialele la
care acestea se referă, precum şi listele electorale utilizate în cadrul secţiei de
votare, îndosariate pe tipuri de liste;
g) predau, cu proces-verbal, judecătoriei în a cărei rază teritorială îşi au
sediul, buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi cele anulate,
ştampilele şi celelalte materiale utilizate în desfăşurarea votării;
h) eliberează fiecărui reprezentant al partidelor politice, alianţelor
politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale din componenţa biroului câte o copie de pe fiecare
proces-verbal, certificată de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare;
i) eliberează, la cererea observatorilor organizaţiilor neguvernamentale
cât şi a reprezentanţilor presei acreditaţi pe lângă respectivele secţii de votare,
prin preşedintele secţiei de votare, câte o copie a fiecărui proces-verbal care
consemnează rezultatul alegerilor în secţia respectivă.
Art. 21. – (1) Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale,
organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la
alegeri conform legii, precum şi candidaţii independenţi pot contesta modul de
formare şi componenţa birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la
22
expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor
birouri.
(2) Contestaţiile se soluţionează de către organismul electoral constituit
la nivelul imediat superior celui la care funcţionează biroul la care se referă
contestaţia sau de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazul în care
contestaţia se referă la Autoritatea Electorală Permanentă sau Biroul Electoral
Central, în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Hotărârea dată este
definitivă.
CAPITOLUL IV
Registrul electoral, listele electorale şi cărţile de alegător
Secţiunea 1
Registrul electoral
Art. 22. – (1) Registrul electoral reprezintă o bază de date centralizată
în care sunt înscrişi toţi cetăţenii români, inclusiv cei cu domiciliul în
străinătate, care au împlinit vârsta de 18 ani cu drept de vot. Înregistrarea
cetăţenilor cu domiciliul în străinătate se va face pe baza evidenţei existente la
Direcţia Generală de Paşapoarte din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei
Administrative, utilizate la eliberarea paşapoartelor de tip CRDS.
(2) Registrul electoral pentru cetăţenii români cu domiciliul în
România este structurat pe judeţe, municipii, oraşe, comune, iar pentru cei cu
domiciliul în străinătate, pe ţări şi localităţi.
(3) Autoritatea Electorală Permanentă întocmeşte, păstrează şi
actualizează în permanenţă, până la data de 31 martie a fiecărui an, registrul
electoral. La nivelul fiecărui judeţ şi sector al municipiului Bucureşti, registrul
electoral cuprinzându-i pe alegătorii cu domiciliul sau reşedinţa pe teritoriului
unităţii administrativ-teritoriale este păstrat şi actualizat de către biroul teritorial
al Autorităţii Electorale Permanente.
(4) Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind
Evidenţa Persoanelor, precum şi Direcţia Generală de Paşapoarte din cadrul
Ministerului Internelor şi Reformei Administrative pun la dispoziţia Autorităţii
Electorale Permanente datele şi informaţiile necesare întocmirii şi actualizării
registrului electoral.
23
(5) Datele care se înscriu în registrul electoral pentru fiecare alegător
sunt următoarele:
a) data naşterii;
b) codul numeric personal;
c) ţara în care îşi are domiciliul sau reşedinţa;
d) adresa de domiciliu;
e) adresa de reşedinţă;
f) seria şi numărul cărţii de alegător.
(6) Odată înscris în registrul electoral cu adresa de domiciliu,
alegătorul poate să adreseze Autorităţii Electorale Permanente o cerere pentru
înscrierea sa cu adresa de reşedinţă.
(7) Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, precum
şi cetăţenii români cu domiciliul în ţară aflaţi temporar în străinătate, la cererea
lor, se înscriu în registrul electoral cu datele corespunzătoare ultimei adrese de
domiciliu sau de reşedinţă.
Art. 23. – (1) Persoanele decedate se radiază din registrul electoral, la
sesizarea serviciului public comunitar de evidenţă a populaţiei, în termen de
24 de ore.
(2) Persoanele care şi-au pierdut cetăţenia română se radiază din
registrul electoral, pe baza comunicării Ministerului Justiţiei, în termen de
24 de ore de la primirea acesteia.
(3) Persoanele care au pierdut drepturile electorale se radiază din
registrul electoral, la sesizarea serviciului public comunitar de evidenţă a
populaţiei, în termen de 24 de ore.
Art. 24. – (1) Datele şi informaţiile conţinute în registrul electoral sunt
destinate exclusiv proceselor electorale.
(2) Orice persoană înscrisă în registrul electoral poate solicita
informaţii numai cu privire la datele personale care sunt conţinute în acesta.
(3) Întâmpinările împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a
oricăror erori din registrul electoral se fac la biroul electoral competent, acesta
fiind obligat să se pronunţe, prin dispoziţie, în cel mult 3 zile de la înregistrare.
(4) Contestaţiile împotriva dispoziţiilor date se soluţionează, în cel
mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătoria în a cărei rază teritorială
domiciliază alegătorul.
24
Secţiunea a 2-a
Listele electorale
Art. 25. – Listele electorale cuprind cetăţenii cu drept de vot înscrişi în
registrul electoral. Ele sunt permanente sau suplimentare.
Art. 26. – (1) Listele electorale permanente pentru subdiviziunile
administrativ-teritoriale de pe teritoriul naţional se întocmesc de către primarul
comunei, oraşului, sau municipiului, ori al sectorului municipiului Bucureşti,
după caz, pe baza datelor şi informaţiilor cuprinse în registrul electoral şi
comunicate primarului de către biroul teritorial al Autorităţii Electorale
Permanente care funcţionează la nivelul judeţului pe teritoriul căruia se află
localitatea. Listele electorale permanente ce cuprind cetăţenii români cu
domiciliul sau reşedinţa în străinătate se întocmesc de către Autoritatea
Electorală Permanentă şi vor sta la baza delimitării secţiilor de votare ce vor fi
organizate în străinătate.
(2) Listele electorale permanente se întocmesc pe localităţi şi cuprind
pe toţi cetăţenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru care ele au
fost întocmite.
(3) Listele electorale permanente se întocmesc la comune, pe sate şi,
după caz, străzi, iar la oraşe, municipii şi subdiviziuni administrativ-teritoriale
ale municipiilor, pe străzi şi, după caz, blocuri.
(4) Listele electorale permanente vor cuprinde, în ordinea numărului
imobilelor în care locuiesc alegătorii, numele şi prenumele, domiciliul acestora,
codul numeric personal, numărul cărţii de alegător, numărul circumscripţiei
electorale pentru fiecare tip de scrutin, sau după caz al colegiului uninominal şi
numărul secţiei de votare.
(5) Listele electorale permanente se întocmesc în 3 exemplare oficiale,
se semnează de primar şi de secretarul consiliului local şi se păstrează în 3
registre speciale cu file detaşabile, din care unul de secretarul consiliului local,
unul de judecătoria în a cărei rază teritorială se află localitatea pentru care au
fost întocmite şi unul de Autoritatea Electorală Permanentă.
(6) Listele electorale se întocmesc şi se fac publice până cel târziu cu
45 de zile înaintea zilei alegerilor.
(7) Alegătorii au dreptul să verifice înscrierea în listele electorale.
Întâmpinările împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a oricăror erori din
25
liste se fac în termen de 7 zile de la aducerea la cunoştinţă publică a listelor
electorale la primarul localităţii sau la reprezentanţa diplomatică a României,
aceştia fiind obligaţi să se pronunţe, prin dispoziţie, în cel mult 3 zile de la
înregistrare.
(8) Contestaţiile împotriva dispoziţiilor date se depun în termen de
5 zile de la comunicare şi se soluţionează în cel mult 3 zile de la înregistrare de
către judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază alegătorul. Pentru
circumscripţia pentru românii cu domiciliul în afara graniţelor României
contestaţiile se soluţionează de către Tribunalul Bucureşti.
(9) Primarul sau membrul desemnat al reprezentanţelor diplomatice
este obligat să comunice judecătoriei şi Autorităţii Electorale Permanente orice
modificare în listele electorale.
(10) Două copii al exemplarului oficial al listei electorale permanente
păstrat de secretarul unităţii administrativ-teritoriale sau la sediul misiunii
diplomatice, conform art. 20 lit. a), vor fi înaintate birourilor electorale ale
secţiilor de votare, prin grija primarului sau a unei persoane desemnate de
ambasadorul (consulul) misiunii diplomatice, în termen de 24 de ore de la
constituirea acestora.
(11) Modificările intervenite după trimiterea copiilor de pe listele
electorale permanente se comunică judecătoriei şi biroului electoral al secţiei de
votare în termen de 24 de ore.
Art. 27. – (1) Listele electorale suplimentare se întocmesc în cazurile
prevăzute de prezenta lege şi vor cuprinde elementele prevăzute la art. 26
alin. (4). Listele se semnează de preşedintele biroului electoral al secţiei de
votare unde au fost întocmite.
(2) În lista electorală suplimentară vor fi trecute, de către preşedintele
biroului electoral al secţiei de votare, persoanele care se prezintă la vot şi fac
dovada că domiciliază pe raza secţiei de votare respective, însă au fost omise
din listă. Persoanele respective pot vota numai în baza actului de identitate şi a
cărţii de alegător.
(3) Întâmpinările formulate cu privire la listele suplimentare se
soluţionează de către biroul electoral al secţiei de votare, prin hotărâre.
26
Secţiunea a 3-a
Cărţile de alegător
Art. 28. – (1) Exercitarea dreptului de vot în alegeri se face numai pe
baza actului de identitate şi a cărţii de alegător, eliberată în condiţiile prezentei
legi. Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot vota şi fără
carte de alegător.
(2) Modelul cărţii de alegător va fi stabilit prin hotărâre a Guvernului
în termen de 30 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) Cartea de alegător se întocmeşte de către serviciile publice
comunitare de evidenţă a persoanelor.
(4) Eliberarea cărţii de alegător se face pe baza actului de identitate,
numai către titular şi sub semnătura acestuia, de către serviciile publice
comunitare de evidenţă a persoanelor.
(5) Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor vor
îndeplini obligaţiile ce le revin conform alin. (3) şi (4), în colaborare cu
Autoritatea Electorală Permanentă şi pentru cetăţenii români cu domiciliul sau
reşedinţa în străinătate.
(6) Eliberarea cărţii de alegător neridicate poate fi efectuată numai
către titular şi sub semnătura acestuia şi de către biroul electoral al secţiei de
votare în ziua votării, alegătorilor care, până în acea zi, nu şi-au ridicat cartea
de alegător de la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor, în baza
actului de identitate.
(7) Domiciliul se dovedeşte numai cu actul de identitate.
(8) Un alegător nu poate primi decât o singură carte de alegător.
(9) Întâmpinările şi contestaţiile privind întocmirea sau eliberarea
cărţilor de alegător se fac către serviciul public comunitar de evidenţă a
persoanelor care le va soluţiona în termen de 3 zile.
(10) Cărţile de alegător sunt permanente şi valabile pentru toate tipurile
de alegeri şi pentru referendum, potrivit numărului de scrutine prevăzut în
cuprinsul lor, şi se eliberează alegătorilor înscrişi în registrul electoral.
(11) Cartea de alegător se păstrează şi se foloseşte numai de către
titular.
(12) În cazul pierderii sau distrugerii cărţii de alegător, indiferent de
motiv, se poate elibera un duplicat de către serviciul public comunitar de
evidenţă a persoanelor.
27
(13) Eliberarea duplicatului se face la cererea titularului şi pe
răspunderea acestuia. Originalul declarat pierdut sau distrus este nul de drept.
(14) Cartea de alegător a persoanei care este radiată din registrul
electoral este nulă de drept. Autoritatea Electorală Permanentă va asigura
informarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, a
primarilor, a misiunilor diplomatice şi a birourilor electorale ale secţiilor de
votare asupra numelor cetăţenilor ale căror cărţi de alegător devin nule de drept.
CAPITOLUL V
Candidaturile
Art. 29. – (1) În fiecare colegiu uninominal, fiecare competitor
electoral poate avea doar o singură propunere de candidatură.
(2) Un candidat poate reprezenta un singur competitor politic într-un
singur colegiu uninominal.
(3) Propunerile de candidaţi se depun la birourile electorale de
circumscripţie care funcţionează la nivelul la care sunt aleşi candidaţii
respectivi, cel mai târziu cu 40 de zile înainte de data alegerilor.
(4) La depunerea candidaturilor, fiecare partid politic, alianţă politică,
alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale,
candidat independent, trebuie sa facă dovada constituirii unui depozit, în contul
Autorităţii Electorale Permanente, cu valoare de 5 salarii minime brute pe ţară
pentru fiecare candidat.
(5) Pentru constituirea depozitelor, Autoritatea Electorală Permanentă
va deschide câte un cont în fiecare judeţ, respectiv pentru municipiul Bucureşti.
Pentru circumscripţia electorală nr. 43, contul se deschide în municipiul
Bucureşti.
(6) Depozitul se restituie în termen de 14 zile lucrătoare de la data
rămânerii definitive a rezultatelor alegerilor organizate în circumscripţia
electorală, numai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale,
organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţilor
independenţi care obţin un număr de voturi egal cu cel puţin 2% din voturile
valabil exprimate în circumscripţia electorală. Depozitul se restituie şi
organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, altele decât cele
care ating pragul electoral, care obţin un deputat din partea acestor organizaţii
în condiţiile prezentei legi.
28
(7) Propunerile de candidaţi se fac în scris, în 4 exemplare, de către
partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri conform legii, sub
semnătura conducerii acestora sau a persoanelor desemnate pentru a le semna,
iar în cazul candidaţilor independenţi, pe baza listei susţinătorilor.
(8) În cazul alianţelor politice şi al alianţelor electorale propunerile de
candidaţi vor fi semnate de conducerile fiecărui partid din alianţă.
(9) Propunerile de candidatură trebuie să cuprindă circumscripţia
electorală şi colegiul uninominal în care candidează, numele, prenumele, codul
numeric personal, domiciliul, locul şi data naşterii, ocupaţia, profesia, iar în
cazul alianţelor politice, partidul care i-a propus, cât şi apartenenţa politică a
candidaţilor. Nu sunt permise candidaturi independente pentru partide politice,
alianţe politice sau electorale.
(10) Propunerile de candidaţi vor fi însoţite de declaraţiile de acceptare
a candidaturii, semnate şi datate de candidaţi, precum şi declaraţia de avere şi
de interese a fiecărui candidat.
(11) Declaraţia de acceptare a candidaturii va cuprinde colegiul
uninominal în care candidează, numele, prenumele, codul numeric personal,
partidul politic sau alianţa care l-a propus, profesia, ocupaţia şi apartenenţa
politică a candidatului, consimţământul expres al acestuia de a candida pentru
funcţia respectivă, precum şi precizarea că întruneşte condiţiile prevăzute de
lege pentru a candida.
(12) Toţi candidaţii născuţi înainte de data de 1 ianuarie 1976 vor da o
declaraţie pe propria răspundere, potrivit legii penale, privind apartenenţa sau
neapartenenţa la securitate ca poliţie politică.
(13) O persoană nu poate accepta candidatura decât pentru o singură
circumscripţie electorală, iar în cadrul acesteia, pentru un singur colegiu
uninominal. Excepţie fac persoanele care candidează fiind propuse de
organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale în conformitate cu
alin. (2).
(14) Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu
îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 37 din Constituţie pentru a fi alese.
(15) Nu pot candida, în circumscripţiile electorale constituite în
unităţile administrativ-teritoriale în care îşi exercită sau şi-au exercitat funcţiile
în ultimele 60 de zile anterioare datei alegerilor, prefecţii, subprefecţii şi
29
conducătorii serviciilor publice ale ministerelor şi ale celorlalte autorităţi
guvernamentale, deconcentrate în aceste unităţi administrativ-teritoriale.
(16) Separat pentru Camera Deputaţilor şi Senat, fiecare partid politic,
alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale are dreptul de a propune o listă suplimentară la nivel
naţional care va putea conţine cel mult un număr egal de candidaţi cu numărul
candidaţilor înscrişi în toate colegiile uninominale. Lista naţională a fiecărui
partid va ordona candidaţii partidelor şi va conţine în coloane separate: numele
şi prenumele candidatului, precum şi apartenenţa politică a acestuia. Lista va fi
folosită pentru desemnarea reprezentanţilor în Parlament doar în situaţia în care
numărul de voturi valabil exprimate dobândite îi permit să obţină, conform
algoritmului de repartizare prezentat la art. 48, mai multe mandate decât
numărul candidaţilor înscrişi în colegiile uninominale. Lista naţională
suplimentară a fiecărui partid politic, alianţă politică sau electorală se depune la
Biroul Electoral Central şi va fi afişată în toate secţiile de votare. Candidaţii
înscrişi pe lista naţională vor respecta prevederile alin. (7) – (15).
Art. 30. – (1) Candidaţii independenţi trebuie să fie susţinuţi de
minimum 2% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale
permanente din colegiul uninominal în care candidează, dar nu mai puţin de
1.000 de alegători.
(2) Lista susţinătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, numele şi
prenumele candidatului, colegiul uninominal în care candidează, numele şi
prenumele susţinătorului, codul numeric personal, data naşterii susţinătorului,
adresa susţinătorului, denumirea, seria şi numărul actului de identitate al
susţinătorului, precum şi semnătura acestuia. În listă se vor menţiona, de
asemenea, numele şi prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a
întocmit lista este obligată să depună o declaraţie pe propria răspundere prin
care să ateste veridicitatea semnăturilor susţinătorilor.
(3) Lista susţinătorilor constituie un act public, cu toate consecinţele
prevăzute de lege.
(4) Susţinătorii pot fi numai cetăţeni cu drept de vot. Un susţinător
poate sprijini câte un singur candidat pentru fiecare dintre funcţiile pentru care
se organizează alegeri.
(5) Adeziunile susţinătorilor se dau pe propria răspundere a acestora.
30
(6) Lista de susţinători va fi însoţită de declaraţia de acceptare a
candidaturii.
Art. 31. – (1) Biroul electoral de circumscripţie examinează
respectarea condiţiilor legale pentru ca o persoană să poată candida, respectarea
condiţiilor de fond şi de formă ale listei susţinătorilor, înregistrând
candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii sau respingând înregistrarea celor
care nu îndeplinesc condiţiile legale.
(2) Două exemplare ale propunerii de candidatură se păstrează la biroul
electoral de circumscripţie, iar celelalte două, certificate de biroul electoral de
circumscripţie prin semnătura preşedintelui acestuia, a datei, a numărului de
înregistrare şi prin aplicarea ştampilei, se restituie depunătorului; unul dintre
exemplarele restituite depunătorului se înregistrează de către acesta la
judecătoria, respectiv la tribunalul în a cărui rază teritorială se află
circumscripţia electorală.
(3) În termen de 24 de ore de la înregistrarea fiecărei candidaturi, unul
dintre exemplarele propunerii de candidatură se afişează de către biroul
electoral de circumscripţie la sediul acestuia într-un loc vizibil.
(4) Candidaţii pot renunţa la candidatură, până la data rămânerii
definitive a candidaturilor. În acest scop, persoana în cauză va da o declaraţie
pe proprie răspundere.
Art. 32. – (1) Acceptarea, de către biroul electoral de circumscripţie a
unei candidaturi poate fi contestată de către cetăţenii cu drept de vot, partidele
politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale în termen de 72 de ore de la expirarea
termenului de depunere a candidaturii.
(2) Respingerea de către biroul electoral de circumscripţie a unei
candidaturi poate fi contestată de către candidat sau de către competitorii
electorali care au propus candidatura respectivă, în termen de 3 zile de la
respingere.
(3) Contestaţiile vor cuprinde numele şi prenumele, adresa şi calitatea
contestatarului, numele şi prenumele persoanei a cărei candidatură a fost
admisă sau respinsă, expunerea temeiurilor contestaţiei, data şi semnătura
contestatarului şi indicarea, dacă este cazul, a persoanei desemnate să-l
reprezinte.
31
(4) Contestaţia şi cererea de recurs se depun la instanţa competentă,
sub sancţiunea nulităţii.
(5) Contestaţiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se
soluţionează în termen de 48 de ore de la înregistrare, de către judecătoria,
respectiv tribunalul, în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală.
Contestaţiile înregistrate la candidaturile pentru circumscripţia electorală pentru
românii cu domiciliul în afara României se soluţionează de către Tribunalul
Bucureşti. Hotărârea dată se afişează, în mod vizibil, la sediul instanţei care a
emis-o.
(6) Împotriva hotărârii date în contestaţie se poate face recurs în termen
de 24 de ore de la pronunţare, la instanţa ierarhic superioară. Recursul se
soluţionează în termen de 24 de ore de la înregistrare.
(7) Hotărârea pronunţată în recurs este definitivă şi irevocabilă.
Art. 33. – După expirarea termenului de depunere a candidaturilor, la
care se adaugă, termenele prevăzute la art. 32 alin. (1), (2), (5) şi (6), birourile
electorale de circumscripţie încheie un proces-verbal prin care constată
rămânerea definitivă a candidaturilor, dispune imprimarea buletinelor de vot,
afişează la sediul lor, precum şi la sediul secţiilor de votare, după constituirea
birourilor electorale ale acestora, candidaturile definitive, cu precizarea numelui
şi prenumelui, domiciliului, apartenenţei politice, profesiei şi ocupaţiei
candidatului. Candidaturile definitive pot fi făcute publice prin presă şi prin
orice mijloace de informare în masă, cheltuielile fiind suportate de cei
interesaţi.
CAPITOLUL VI
Buletinele de vot şi ştampilele de vot
Art. 34. – (1) Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de biroul
electoral care funcţionează la nivelul circumscripţiei pentru care trebuie tipărite
buletinele de vot, ţinându-se seama, după caz, de numărul de candidaţi
reprezentând partide politice, alianţe politice, alianţe electorale sau organizaţii
ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi al candidaţilor independenţi
care participă la alegeri conform legii, precum şi de spaţiul necesar pentru
imprimarea lor.
32
(2) Ordinea în care se tipăresc numele candidaţilor pe buletinul de vot
se stabileşte de biroul electoral de circumscripţie, prin trageri succesive la sorţi:
întâi pentru partidele politice parlamentare şi organizaţiile cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale cu grup parlamentar propriu în ambele
Camere ale Parlamentului şi alianţele politice sau electorale ce cuprind cel
puţin un partid politic parlamentar, apoi pentru partidele politice
neparlamentare şi alianţele politice sau electorale dintre acestea, apoi pentru
organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale. Candidaţii
independenţi se vor înscrie pe buletinul de vot, în partea finală a acestuia, în
ordinea înregistrării candidaturilor.
(3) Autoritatea Electorală Permanentă decide asupra grosimii hârtiei pe
care se vor imprima buletinele de vot, măsurată în grame pe metru pătrat.
Hotărârea va fi comunicată prefecţilor cu cel puţin 21 de zile înainte de data
alegerilor.
(4) Pe paginile buletinului de vot se vor imprima patrulatere, în număr
suficient pentru a cuprinde toate candidaturile, în afară de ultima pagină, pe
care se aplică ştampila de control. Paginile se numerotează.
(5) În unghiul din partea stângă sus a patrulaterului se va imprima
denumirea integrală a partidului politic, alianţei politice, a organizaţiei
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sau, după caz, sintagma „candidat
independent”, iar în unghiul din partea dreaptă sus, se tipăreşte, după caz,
semnul electoral. Numele candidatului va fi tipărit în mijlocul patrulaterului.
(6) Buletinele de vot se capsează.
Art. 35. – (1) Semnele electorale se stabilesc de către fiecare partid
politic, alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri în condiţiile legii, cu
cel puţin 60 de zile înainte de ziua alegerilor.
(2) Semnele electorale trebuie comunicate Biroului Electoral Central în
vederea înregistrării şi trebuie să se deosebească clar de cele anterior
înregistrate, fiind interzisă utilizarea aceloraşi simboluri grafice, oricare ar fi
figura geometrică în care sunt încadrate. Partidele şi alianţele politice pot
întrebuinţa, ca semn electoral, semnul permanent cu care s-au înscris la
Tribunalul Bucureşti.
(3) Semnele electorale nu pot reproduce sau combina simbolurile
naţionale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internaţionale ori
33
ale cultelor religioase. Fac excepţie partidele politice care sunt membre ale unor
organizaţii politice internaţionale, acestea putând utiliza semnul organizaţiei
respective ca atare sau într-o combinaţie specifică.
(4) Semnul electoral folosit de un partid politic, alianţă politică, alianţă
electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale,
înregistrate legal începând din anul 1990, îi aparţine de drept dacă l-a folosit
primul, respectiv prima, şi nu poate fi însuşit sau utilizat de alt partid politic,
alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei
minorităţi naţionale înregistrată ulterior, decât cu consimţământul celor cărora
le-a aparţinut, respectiv al partidelor care au alcătuit alianţa politică sau alianţa
electorală iniţială.
(5) În cazul în care acelaşi semn electoral este solicitat de mai multe
partide politice, alianţe politice, alianţe electorale, organizaţii ale cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri în condiţiile legii,
atribuirea se va face în beneficiul partidului politic, alianţei politice, alianţei
electorale sau organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care a
înregistrat primul, respectiv prima, respectivul semn.
(6) Contestaţiile privind înregistrarea semnelor electorale se depun în
termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1) şi se
soluţionează de către Tribunalul Bucureşti în cel mult două zile de la primirea
contestaţiilor. Hotărârea se comunică părţilor. Hotărârea definitivă şi
irevocabilă se comunică de îndată Biroului Electoral Central.
(7) Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept.
(8) Biroul Electoral Central va asigura aducerea la cunoştinţa publică a
semnelor electorale a doua zi după expirarea termenului prevăzut la alin. (1)
sau, după caz, după rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti.
(9) Candidaţii independenţi nu pot folosi semne electorale.
(10) Alianţa politică sau alianţa electorală care a participat la alegerile
anterioare sub o denumire, o poate păstra numai dacă nu şi-a schimbat
componenţa iniţială sau dacă nici unul din partidele politice care au părăsit
alianţa nu înaintează Biroului Electoral Central o adresă în care precizează că
nu este de acord ca denumirea respectivă să fie păstrată de către alianţa
respectivă în noua sa formă. De asemenea, denumirea respectivă nu poate fi
utilizată de o altă alianţă politică sau alianţă electorală.
34
Art. 36. – (1) Pentru fiecare colegiu uninominal, buletinele de vot se
vor imprima cu litere de aceeaşi mărime şi aceleaşi caractere şi cu aceeaşi
cerneală în atâtea exemplare câţi alegători sunt înscrişi în listele electorale
permanente, cu un supliment de 10%.
(2) Pe ştampilele de vot se va inscripţiona cuvântul „VOTAT”, scris cu
majuscule.
(3) Imprimarea buletinelor de vot şi confecţionarea ştampilelor de vot
se asigură de birourile electorale de circumscripţie, prin intermediul prefecţilor.
Prefecţii răspund ca toate buletinele de vot necesare să fie imprimate şi
ştampilele să fie confecţionate cu cel puţin 10 zile înainte de data alegerilor.
(4) Buletinele de vot se predau preşedintelui biroului electoral de
circumscripţie, care le va distribui preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor
de votare cu cel puţin două zile înainte de data alegerilor. Predarea şi
distribuirea buletinelor se face, în pachete sigilate de câte 100 bucăţi, pe bază
de proces-verbal.
(5) Câte două exemplare din buletinele de vot, vizate şi anulate de
preşedintele biroului electoral de circumscripţie, se vor afişa, cu o zi înainte de
alegeri, la sediul judecătoriilor, precum şi la sediul fiecărei secţii de votare.
(6) La cererea partidului politic, alianţei politice, alianţei electorale, a
organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la
alegeri conform legii sau a candidaţilor independenţi, biroul electoral de
circumscripţie va elibera, pentru fiecare, câte două buletine de vot, vizate şi
anulate.
CAPITOLUL VII
Campania electorală
Art. 37. – (1) În campania electorală, candidaţii, partidele politice,
alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale, cât şi cetăţenii cu drept de vot, au dreptul să-şi exprime
opiniile în mod liber şi fără nici o discriminare, prin mitinguri, adunări,
utilizarea televiziunii, radioului, presei scrise, a mijloacelor electronice şi a
celorlalte mijloace de informare în masă.
(2) Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii
de drept.
35
(3) Este interzis orice procedeu de publicitate comercială prin mijloace
de comunicare audiovizuală în scop de propagandă electorală.
(4) Este interzisă organizarea acţiunilor de campanie electorală în
unităţile militare, altele decât dezbaterile organizate cu participarea
reprezentanţilor a cel puţin doi concurenţi electorali diferiţi.
Art. 38. – (1) Partidele politice, alianţele politice, organizaţiile
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri conform
legii şi candidaţii independenţi, au acces gratuit la serviciile publice de radio şi
televiziune proporţional cu numărul de candidaturi propuse şi rămase definitive.
Fiecare societate publică de radio şi televiziune va lua în considerare numărul
de candidaturi propuse de fiecare competitor electoral în aria geografică
acoperită de postul respectiv de radio sau televiziune.
(2) Partidele politice, alianţele politice, organizaţiile cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri conform legii sunt
obligate să solicite, în termen de 48 de ore de la data stabilirii zilei votării,
conducerii serviciilor publice de radio şi televiziune, acordarea timpilor de
antenă. Solicitările peste acest termen nu se iau în considerare.
(3) Posturile private de radio şi televiziune vor practica acelaşi tarif pe
emisiune şi pe unitate de timp pentru toţi competitorii care participă în alegeri,
conform legii.
Art. 39. – (1) Primarii sunt obligaţi ca, în termen de 5 zile de la
anunţarea datei alegerilor să stabilească locuri speciale pentru afişaj electoral,
ţinând seama de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale,
organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care sunt înregistrate
legal la data anunţării datei alegerilor.
(2) Primarii vor asigura ca locurile speciale de afişaj să fie situate în
pieţe, pe străzi şi în alte locuri publice frecventate de cetăţeni, fără stânjenirea
circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile
respective. În prealabil, primarii sunt obligaţi să asigure înlăturarea oricăror
afişe, înscrisuri şi însemne rămase de la campaniile electorale precedente.
(3) Utilizarea locurilor de afişaj electoral este permisă numai pentru
partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale, candidaţii independenţi ce participă la
alegeri în condiţiile legii.
36
(4) Este interzisă utilizarea de către partidul politic, alianţa politică,
alianţa electorală, organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care
participă la alegeri conform legii ori candidatul independent a locurilor speciale
de afişaj electoral astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt
partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri ori alt candidat
independent.
(5) În alte locuri decât cele stabilite potrivit alin. (2), afişajul electoral
este permis numai cu acordul proprietarilor sau, după caz, al deţinătorilor.
(6) Pe un panou electoral fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă
electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale care
participă la alegeri conform legii ori candidat independent poate aplica un
singur afiş electoral.
(7) Sunt interzise afişele electorale care combină culorile astfel încât să
evoce drapelul României sau al altui stat.
(8) Poliţia este obligată să asigure integritatea panourilor şi a afişelor
electorale.
Art. 40. – (1) Birourile electorale de circumscripţie veghează la corecta
desfăşurare a campaniei electorale în circumscripţia electorală în care
funcţionează, soluţionând plângerile ce le sunt adresate cu privire la
împiedicarea unui partid politic, unei alianţe politice, alianţe electorale sau
organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale care participă la
alegeri conform legii ori candidat independent de a-şi desfăşura campania
electorală în condiţiile prevăzute de lege şi cu respectarea deontologiei
electorale.
(2) Dacă biroul electoral de circumscripţie consideră, cu ocazia
soluţionării plângerii, că este necesară luarea unor măsuri administrative sau
aplicarea unor sancţiuni contravenţionale ori penale, sesizează autorităţile
competente.
(3) Împotriva soluţiei date de biroul electoral de circumscripţie se poate
face contestaţie la Biroul Electoral Central. Soluţia dată asupra contestaţiei este
definitivă.
(4) Soluţionarea plângerilor şi a contestaţiilor se face în termen de 3
zile de la înregistrarea lor, iar hotărârile date se publică în presă şi se afişează,
în mod vizibil, la sediul biroului electoral care le-a emis.
37
CAPITOLUL VIII
Votarea
Art. 41. – (1) Fiecare secţie de votare trebuie să posede un număr
suficient de cabine, urne fixe în raport cu fiecare tip de alegere, urnă mobilă şi
ştampile de votare proporţional cu numărul alegătorilor de pe listele electorale
permanente comunicate de primari.
(2) Cabinele şi urnele trebuie aşezate în aceeaşi încăpere în care se află
biroul preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare. Cabinele, urnele,
ştampilele şi celelalte materiale necesare biroului electoral al secţiei de votare
se asigură de către primarii comunelor, oraşelor, municipiilor şi ai
subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, împreună cu prefecţii.
(3) Numărul urnelor folosite într-o secţie de votare va corespunde
fiecărui tip de alegeri.
(4) Materialele necesare birourilor electorale ale secţiilor de votare se
predau, pe bază de proces-verbal, de primari, preşedinţilor birourilor electorale
ale secţiilor de votare cu cel puţin două zile înainte de data alegerilor. După
preluarea buletinelor de vot şi a ştampilelor, preşedintele biroului electoral al
secţiei de votare asigură păstrarea acestora în deplină siguranţă.
(5) Formularele şi celelalte imprimate necesare votării se predau
biroului electoral al secţiei de votare pe bază de borderou de predare-primire,
cuprinzând felul şi numărul de exemplare din fiecare imprimat.
(6) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare trebuie să fie
prezent la sediul secţiei de votare în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, fiind
obligat să ia, de îndată, măsurile necesare pentru a asigura ordinea şi
corectitudinea operaţiunilor de votare.
(7) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va dispune
fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot.
(8) În ziua alegerilor, activitatea biroului electoral al secţiei de votare
începe la ora 6,00. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în
prezenţa celorlalţi membri şi, după caz, a persoanelor oficial acreditate, verifică
urnele, listele electorale, buletinele de vot şi ştampilele, consemnând în
procesul-verbal numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente,
numărul buletinelor de vot pentru fiecare tip de alegeri în parte şi numărul
ştampilelor care se utilizează în secţia de votare respectivă. După încheierea
38
acestei operaţii închide şi sigilează urnele, aplicând ştampila de control a secţiei
de votare.
(9) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să
asigure aplicarea ştampilei de control şi pe ultima pagină a fiecărui buletin de
vot.
(10) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia
măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii. Atribuţiile
acestuia, în această privinţă, se întind şi în afara localului de votare, în curtea
acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi
pieţe publice până la o distanţă de 500 m.
(11) Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al secţiei
de votare va avea la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, asigurate de
primar şi de prefect, împreună cu reprezentanţii Ministerului Internelor şi
Reformei Administrative.
(12) În afară de membri biroului electoral al secţiei de votare, de
candidaţi şi de delegaţii şi observatorii acreditaţi, nici o altă persoană nu poate
staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult
decât timpul necesar pentru votare.
(13) Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale ale
secţiilor de votare şi persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte
însemne de propagandă electorală.
Art. 42. – (1) Votarea începe la ora 7,00 şi are loc până la ora 21,00,
când secţia de votare se închide. Pe uşa secţiei de votare se vor afişa orele între
care se desfăşoară procesul de votare.
(2) În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate
de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în
lista electorală, se va face menţiunea în listă, cu confirmarea, pe bază de
semnătură, a unui membru al biroului electoral al secţiei de votare.
(3) Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare
numărului cabinelor. Fiecare alegător va prezenta cartea de alegător şi actul de
identitate biroului electoral al secţiei de votare care, după verificarea înscrierii
în lista electorală permanentă, pe baza semnăturii în lista electorală permanentă,
îi va încredinţa buletinele de vot şi ştampila pentru votare. Alegătorului care
refuză să semneze lista electorală permanentă i se va refuza exercitarea
39
dreptului de vot. Dacă un alegător se prezintă cu duplicatul cărţii de alegător,
biroul electoral al secţiei de votare va menţiona aceasta în lista electorală.
(4) Alegătorii care ridică cartea de alegător de la secţia de votare vor
semna de primire în procesul-verbal întocmit la predarea de către serviciul
public comunitar de evidenţă a persoanelor a cărţilor de alegător neridicate.
(5) Alegătorii care fac dovada, pe baza actului de identitate, că
domiciliază în zona arondată secţiei de votare respective şi au fost omişi din
listele electorale permanente, pot vota la acea secţie de votare, doar în baza
cărţii de alegător şi a actului de identitate şi vor fi înscrişi în lista electorală
suplimentară. O copie a acestei liste suplimentare se va transmite serviciului
public comunitar de evidenţă a persoanelor prin grija Autorităţii Electorale
Permanente pentru aducerea la zi a evidenţei.
(6) Alegătorii vor vota separat în cabine închise, aplicând ştampila care
poartă menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele şi
prenumele candidatului pe care îl votează.
(7) Ştampila cu menţiunea „VOTAT” trebuie astfel dimensionată încât
să fie mai mică decât patrulaterul.
(8) După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel ca pagina
netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară, şi le vor introduce
în urnă, având grijă să nu se deschidă.
(9) Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.
(10) La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit
ştampila cu menţiunea „VOTAT”, preşedintele biroului electoral al secţiei de
votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, făcându-se
menţiunea corespunzătoare în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.
(11) Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui
biroului electoral al secţiei de votare sau acelor membri ai biroului electoral al
secţiei de votare desemnaţi de acesta, după care preşedintele sau acel membru o
va aplica pe cartea de alegător în locul corespunzător numărului de scrutin.
(12) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate lua măsuri
ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească
nejustificat.
(13) Membri birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi
persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii, vor vota în secţia la care îşi
desfăşoară activitatea, după înscrierea lor în lista electorală suplimentară, dacă
este cazul, doar dacă domiciliază pe raza acelui colegiu uninominal în care se
40
află secţia de votare respectivă şi sunt arondaţi, conform domiciliului, în altă
secţie de votare a aceluiaşi colegiu uninominal.
(14) Candidaţii şi oricare alegător au dreptul să conteste identitatea
persoanei care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se stabileşte de
preşedintele biroului electoral al secţiei de votare prin orice mijloace legale.
(15) În cazul în care contestaţia este întemeiată, preşedintele biroului
electoral al secţiei de votare va opri de la votare pe alegătorul contestat, va
consemna faptul într-un proces-verbal şi va sesiza această situaţie autorităţilor
poliţieneşti.
(16) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda
votarea pentru motive temeinice.
(17) Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră şi nu pot fi mai
mult de două suspendări. Suspendarea va fi anunţată prin afişare la uşa
localului de vot cu cel puţin o oră înainte.
(18) În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de
vot şi celelalte documente şi materiale ale biroului electoral al secţiei de votare
vor rămâne sub pază permanentă. În timpul suspendării nu pot părăsi sala de
votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secţiei
de votare în acelaşi timp.
(19) Candidaţii şi persoanele acreditate care asistă la votare în
condiţiile legii nu pot fi obligate să părăsească sala de votare în acest timp.
(20) Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care
votează, este interzisă.
(21) Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele
biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să
cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu
poate fi din rândul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secţiei de
votare.
(22) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau, în lipsa
acestuia, locţiitorul este obligat să primească şi să înregistreze orice sesizare
scrisă cu privire la nereguli produse în timpul procesului de votare, înaintată de
membri ai biroului electoral al secţiei de votare, candidaţii, observatorii
acreditaţi, jurnaliştii acreditaţi sau alegătorii prezenţi în secţia de votare pentru
exercitarea dreptului la vot. În cazul în care i se înaintează sesizarea în dublu
exemplar, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, respectiv,
locţiitorul acestuia, va menţiona pe copia care rămâne la persoana care
41
înaintează sesizarea, faptul că a luat cunoştinţă de sesizarea respectivă şi
numărul sub care aceasta este înregistrată.
(23) La ora 21,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare
declară votarea încheiată şi dispune închiderea secţiei de votare.
(24) Persoanelor existente la ora 21,00 în localul secţiei de votare li se
permite să îşi exercite dreptul de vot.
(25) În situaţiile prevăzute la alin. (24), preşedintele biroului electoral
al secţiei de votare are obligaţia de a informa biroul sau oficiul electoral care
funcţionează la nivelul imediat superior cu privire la decizia de prelungire a
duratei votării, de îndată ce adoptă o astfel de decizie, precum şi cu privire la
închiderea secţiei de votare atunci când perioada de prelungire se încheie, de
îndată ce acest lucru se produce.
(26) Birourile electorale care primesc informări în conformitate cu
prevederile alin. (25) au obligaţia de a transmite informările respective
organismelor electorale care funcţionează la nivelele imediat superioare până
când toate informările se centralizează la Autoritatea Electorală Permanentă.
CAPITOLUL IX
Observarea alegerilor
Art. 43. – (1) În afara membrilor birourilor electorale şi a candidaţilor,
la toate operaţiunile din secţiile de votare, cât şi la toate operaţiunile efectuate
de birourile electorale la toate nivelele pot asista:
a) observatori interni;
b) reprezentanţi ai unor organizaţii străine;
c) reprezentanţi ai presei scrise, radioului şi televiziunii, români şi
străini.
(2) Pot fi acreditaţi, ca observatori interni, reprezentanţi ai
organizaţiilor neguvernamentale cu activitate în domeniul democraţiei şi al
drepturilor omului, care sunt legal constituite cu cel puţin 6 luni înainte de data
desfăşurării alegerilor şi în ale căror organe de conducere nu se află nici un
membru al vreunui partid politic sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei
minorităţi naţionale. Persoanele desemnate de aceste organizaţii ca observatori
nu pot fi membri ai vreunui partid politic sau organizaţie a cetăţenilor
aparţinând unei minorităţi naţionale care participă în alegeri conform legii.
42
(3) Acreditarea reprezentanţilor presei scrise, radioului şi televiziunilor
din România se face de către Autoritatea Electorală Permanentă şi poate fi
contestată la Biroul Electoral Central.
(4) Pot fi acreditaţi ca observatori interni doar persoanele propuse de
către acele organizaţii neguvernamentale în privinţa cărora Autoritatea
Electorală Permanentă stabileşte că îndeplinesc prevederile alin. (2).
Acreditarea observatorilor interni se face de către birourile electorale judeţene.
(5) Acreditarea reprezentanţilor presei, radioului şi posturilor de
televiziune străine, precum şi a reprezentanţilor organizaţiilor internaţionale cu
activitate în domeniul democraţiei şi al drepturilor omului care solicită acest
lucru se face de către Autoritatea Electorală Permanentă, la propunerea
Ministerului Afacerilor Externe.
(6) Încălcarea condiţiilor de acreditare atrage, de drept, încetarea
acreditării.
(7) Delegaţii acreditaţi pot asista la operaţiunile electorale în ziua
votării, începând cu ora 6,00 şi terminând cu momentul încheierii şi semnării,
de către membri biroului electoral al secţiei de votare, a procesului-verbal de
constatare a rezultatelor votării în secţia respectivă, numai dacă prezintă actul
de acreditare. Ei nu pot interveni în nici un mod în organizarea şi desfăşurarea
alegerilor, având numai dreptul de a sesiza în scris preşedintele biroului
electoral în cazul constatării unei neregularităţi. Orice act de propagandă pentru
sau împotriva unui partid politic, alianţă politică sau organizaţie a cetăţenilor
aparţinând unei minorităţi naţionale care participă la alegeri conform legii ori
candidat independent sau încercarea de a influenţa operaţiunea alegătorului, ca
şi încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancţiunilor
legale, suspendarea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea,
iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din secţia de
votare.
CAPITOLUL X
Numărarea voturilor şi constatarea rezultatelor
Art. 44. – La toate operaţiunile ce ţin de numărarea voturilor participă
membri birourilor electorale ale secţiilor de votare şi pot asista candidaţii şi
persoanele acreditate în condiţiile legii.
43
Art. 45. – (1) După încheierea votării, preşedintele biroului electoral al
secţiei de votare, în prezenţa membrilor biroului electoral al secţiei de votare
anulează buletinele de vot rămase neîntrebuinţate.
(2) Se consemnează distinct, în procesele-verbale, pentru fiecare tip de
alegere, numărul buletinelor de vot anulate.
(3) Se numără toţi alegătorii din listele electorale permanente şi
suplimentare care au participat la vot şi se consemnează numărul lor în rubricile
corespunzătoare din procesele-verbale. Se îndosariază listele electorale
suplimentare în ordinea întocmirii lor.
(4) Pentru fiecare tip de alegere se adună buletinele de vot utilizate aşa
cum rezultă din listele de alegător cu buletinele de vot neutilizate şi anulate.
Suma acestora, care trebuie să corespundă cu numărul de buletine primite în
cadrul secţiei de votare, se consemnează în procesul-verbal. În cazul în care
suma lor este alta decât numărul de buletine de vot primite, se precizează în
procesul-verbal motivul pentru care apare eroarea, luând în considerare şi
întâmpinările şi contestaţiile adresate biroului electoral al secţiei de votare.
(5) În cazul în care suma nu se verifică, membri biroului electoral al
secţiei de votare pot avea opinii separate. Acestea se consemnează în
procesul-verbal.
(6) După aceste operaţiuni se procedează la deschiderea urnelor.
Deschiderea urnelor se face în mod succesiv. Următoarea urnă se deschide
numai după ce se efectuează numărătoarea buletinelor de vot şi se consemnează
rezultatele în procesul-verbal de la urna anterioară.
(7) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va citi, cu voce
tare, la deschiderea fiecărui buletin, numele şi prenumele candidatului votat şi
va arăta buletinul de vot celor prezenţi.
(8) Pe formularul tipizat elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă,
unul din membri biroului electoral al secţiei de votare, asistat de cel puţin încă
un membru al acestuia, consemnează opţiunea ce rezultă prin citirea fiecărui
buletin de vot.
(9) Fiecare buletin de vot citit şi consemnat în formular este aşezat de
către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, ajutat de ceilalţi
membri ai biroului, într-un pachet separat pentru fiecare partid politic, alianţă
politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor
naţionale şi candidat independent.
44
(10) Pentru buletinele de vot nule, voturi albe, cât şi pentru cele
contestate se fac pachete separate.
(11) Sunt nule buletinele care nu poartă ştampila de control a biroului
electoral al secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, sau
la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora.
Aceste buletine nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.
(12) În cazul în care există buletin de vot pentru care există opinii
diferite privind valabilitatea votului, acesta va fi atribuit unui candidat sau va fi
considerat nul în funcţie de părerea majorităţii membrilor biroului electoral al
secţiei de votare.
(13) Sunt voturi albe buletinele care nu au aplicată ştampila „VOTAT”.
Aceste buletine nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.
(14) Rezultatul se va consemna în câte un tabel separat şi se va încheia
în două exemplare originale, câte un proces-verbal.
(15) Procesul-verbal va cuprinde:
a) numărul alegătorilor potrivit listelor electorale permanente;
b) numărul alegătorilor potrivit listelor electorale permanente, care s-au
prezentat la urne;
c) numărul alegătorilor potrivit listelor electorale suplimentare, care
s-au prezentat la urne;
d) numărul buletinelor de vot primite, cu respectarea formulei
pct. d ≥ pct. e + pct. f + pct. g + pct. h;
e) numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate;
f) numărul total al voturilor valabil exprimate;
(pct. f = suma voturilor valabil exprimate la pct. i;
pct. f ≤ pct. b + pct. c – pct. g – pct. h);
g) numărul de voturi nule;
h) numărul de voturi albe;
i) numărul voturilor valabil exprimate obţinute de fiecare candidat;
j) numărul de voturi contestate;
k) expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor, contestaţiilor şi a modului de
soluţionare a lor, precum şi a contestaţiilor înaintate biroului electoral de
circumscripţie;
l) starea sigiliilor de pe urne, la încheierea votării.
(16) Procesele-verbale se vor semna de preşedinte şi de membrii
biroului electoral al secţiei de votare şi vor purta ştampila acesteia.
45
(17) Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului electoral al secţiei de
votare nu influenţează asupra valabilităţii procesului-verbal. Preşedintele va
menţiona motivele care au împiedicat semnarea.
(18) Fiecare membru al biroului electoral al secţiei de votare are
dreptul de a obţine o copie a procesului-verbal, semnată de către preşedintele
biroului electoral al secţiei de votare, locţiitorul acestuia şi de către ceilalţi
membri ai biroului electoral al secţiei de votare.
(19) În timpul operaţiunilor de votare şi de deschidere a urnelor se pot
face întâmpinări şi contestaţii cu privire la aceste operaţiuni. Acestea se
soluţionează pe loc de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare.
(20) Contestaţiile se prezintă preşedintelui biroului electoral al secţiei
de votare. Ele se formulează în scris în două exemplare din care unul, semnat şi
ştampilat de preşedinte, rămâne la contestator.
(21) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va hotărî, de
îndată, asupra contestaţiilor a căror rezolvare nu suferă întârziere.
(22) Pentru fiecare tip de alegeri se întocmeşte câte un dosar care va
cuprinde: două exemplare originale din procesul-verbal, contestaţiile privitoare
la operaţiunile electorale ce ţin de acele alegeri, buletinele nule şi cele
contestate, formularele tipizate care au folosit la calculul rezultatelor. Dosarele,
sigilate şi stampilate, se vor înainta biroului electoral de circumscripţie care
funcţionează la nivelul imediat superior, în cel mult 24 de ore de la încheierea
votării, de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, cu pază
militară şi însoţit, la cerere, de reprezentanţii partidelor politice, alianţelor
politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor
naţionale din biroul electoral al secţiei de votare, candidaţi sau persoane
acreditate conform legii.
Art. 46. – (1) Biroul electoral de circumscripţie centralizează
informaţiile cu privire la voturile exprimate în întreaga circumscripţie
electorală, pentru fiecare tip de alegere.
(2) Biroul electoral de circumscripţie întocmeşte şi câte un
proces-verbal pentru fiecare tip de alegere.
(3) Procesul-verbal întocmit de biroul electoral de circumscripţie
trebuie să cuprindă următoarele date şi informaţii:
a) numărul alegătorilor din circumscripţia electorală, potrivit listelor
electorale permanente, defalcat, pe colegii uninominale;
46
b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, potrivit
listelor electorale permanente, defalcat, pe colegii uninominale;
c) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, potrivit
listelor electorale suplimentare, defalcat, pe colegii uninominale;
d) numărul total al voturilor valabil exprimate, defalcat, pe colegii
uninominale, cu menţionarea numărului de voturi exprimate în secţiile de
votare;
e) numărul total al voturilor nule, defalcat, pe colegii uninominale, cu
menţiunea numărului de voturi exprimate în secţiile de votare;
f) numărul total al voturilor albe, defalcat, pe colegii uninominale, cu
menţionarea numărului de voturi exprimate în secţiile de votare;
g) numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare
candidat;
h) expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor, contestaţiilor şi hotărârilor
luate de biroul electoral de circumscripţie, care sunt definitive.
(4) Procesele-verbale se întocmesc în două exemplare în original şi se
semnează de către preşedinte şi ceilalţi membri ai biroului electoral de
circumscripţie şi vor purta ştampila acestuia.
(5) Un exemplar al procesului-verbal, împreună cu întâmpinările,
contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor
de votare, formând cate un dosar, sigilat şi semnat de membri biroului electoral
de circumscripţie, se transmite organismului electoral care funcţionează la nivel
superior, cu pază militară, în cel mult 48 de ore, în vederea validării alegerilor.
(6) Al doilea exemplar al procesului-verbal se trimite, în termen de 24
de ore, la organismul electoral care funcţionează la nivel superior.
CAPITOLUL XI
Constatarea rezultatelor alegerilor
Art. 47. – (1) După primirea dosarelor prevăzute la art. 45, respectiv a
proceselor-verbale şi dosarelor prevăzute la art. 46, biroul electoral de
circumscripţie încheie, separat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, câte
un proces-verbal cuprinzând totalizarea voturilor valabil exprimate pentru
candidaţii fiecărui partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi pentru fiecare candidat
independent, în toate colegiile uninominale de pe raza teritorială a
47
circumscripţiei electorale, pe care îl înaintează în termen de 24 de ore la Biroul
Electoral Central.
(2) După primirea proceselor-verbale încheiate de către birourile
electorale ale circumscripţiilor electorale, potrivit alin. (1), Biroul Electoral
Central stabileşte partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi
organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îndeplinesc
pragul electoral, separat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat. Pragul
electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru
reprezentarea parlamentară sau de colegii uninominale în care candidaţii
partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale sau ai organizaţiilor
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale ocupă primul loc, calculat după
cum urmează:
a) pentru Camera Deputaţilor, 5% din voturile valabil exprimate pe
întreaga ţară, pentru toate partidele politice, alianţele politice şi alianţele
electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale;
b) pentru Senat, 5% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară,
pentru toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi
organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale;
c) pentru Camera Deputaţilor şi Senat prin îndeplinirea cumulativă a
condiţiei obţinerii a 4 colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi
două colegii uninominale pentru Senat în care candidaţii partidelor politice,
alianţelor politice sau electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale se situează pe primul loc în ordinea numărului de voturi
valabil exprimate, chiar dacă acestea nu au îndeplinit condiţiile prevăzute la
lit. a) sau b);
d) în caz de egalitate, se declară pe primul loc în colegiul uninominal
candidatul competitorului electoral care îndeplineşte condiţiile prevăzute la
art. 48 alin. (6) lit. a) sau lit. b);
e) în cazul alianţelor politice şi alianţelor electorale, la pragul de
5% prevăzut la lit. a) şi la lit. b) se adaugă, pentru al doilea membru al alianţei,
3% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară şi, pentru fiecare membru al
alianţei, începând cu al treilea, câte un procent din voturile valabil exprimate pe
întreaga ţară, fără a se putea depăşi 10% din aceste voturi.
(3) Pentru organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale
care nu au îndeplinit condiţiile prevăzute la alin. (2) şi care au dreptul conform
legii la reprezentare în Camera Deputaţilor se stabileşte un coeficient electoral
48
la nivel naţional reprezentând numărul mediu de voturi valabil exprimate
necesare pentru alegerea unui deputat, pentru a determina acele organizaţii ale
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care pot avea reprezentanţi în
Camera Deputaţilor.
(4) Coeficientul electoral la nivel naţional se stabileşte prin împărţirea
numărului total de voturi valabil exprimate la nivel naţional pentru alegerea
Camerei Deputaţilor la dublul numărului de colegii uninominale constituite la
nivel naţional pentru alegerea Camerei Deputaţilor. Are dreptul la reprezentare
organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţii naţionale care a obţinut cel puţin
5% din coeficientul electoral. Se declară ales acel reprezentant al organizaţiei
cetăţenilor aparţinând minorităţii naţionale care a obţinut cel mai mare număr
de voturi.
(5) Într-o primă etapă, pentru stabilirea numărului de mandate minim
care se atribuie fiecărui partid politic, alianţă politică, alianţă electorală şi
organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale la nivel naţional care
au depăşit pragul electoral se stabileşte numărul total de mandate de deputaţi,
respectiv numărul total de mandate de senatori, la care are dreptul fiecare partid
politic, alianţă politică, alianţă electorală şi organizaţie a cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale.
(6) Pentru aceasta, Biroul Electoral Central însumează, pe întreaga ţară,
separat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, pentru fiecare competitor
electoral care întruneşte condiţia prevăzută la alin. (2), precum şi pentru
candidaţii independenţi care au obţinut cel puţin jumătate plus unu din voturile
valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat, voturile valabil
exprimate din toate colegiile uninominale; numărul voturilor astfel obţinute de
fiecare competitor electoral se împarte la 1, 2, 3, 4 etc., făcându-se atâtea
operaţii de împărţire câte mandate de deputat, respectiv de senator există la
nivel naţional; câturile rezultate din împărţire, indiferent de partidul politic,
alianţa politică, alianţa electorală sau organizaţia cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale căruia sau căreia îi corespund, se clasifică în ordine
descrescătoare, până la concurenţa numărului de mandate de deputat, respectiv
de senator.
(7) Biroul Electoral Central transmite câte un exemplar din
documentele prevăzute la alin. (2), (3), (4), (5), şi (6) fiecăruia din cele 43 de
birouri electorale de circumscripţie.
49
Art. 48. – (1) După primirea de la Biroul Electoral Central a constatării
cu privire la partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi
organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care întrunesc şi care
nu întrunesc pragul electoral potrivit art. 47 alin. (2), birourile electorale de
circumscripţie procedează la prima fază de atribuire a mandatelor de deputat,
respectiv de senator.
(2) La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripţie au
dreptul să asiste candidaţii şi persoanele acreditate.
(3) Atribuirea de mandate se face avându-se în vedere numai
competitorii electorali care au întrunit pragul electoral prevăzut la art. 47
alin. (2), în mod distinct pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, precum şi
candidaţii independenţi care, în colegiile uninominale în care au candidat au
obţinut cel puţin jumătate plus unu din voturile valabil exprimate.
(4) Repartizarea şi atribuirea mandatelor de deputat şi de senator se fac
în 3 etape: în prima etapă, la nivelul fiecărui colegiu uninominal, în cea de-a
doua etapă, la nivelul fiecărei circumscripţii electorale judeţene, a municipiului
Bucureşti sau circumscripţiei electorale pentru românii din străinătate,
respectiv, în cea de a treia etapă, la nivel naţional.
(5) În prima etapă, la nivelul fiecărui colegiu uninominal se atribuie un
mandat candidatului care a obţinut cel mai mare număr de voturi. În situaţia în
care candidatul cu cel mai mare număr de voturi este candidat independent,
acestuia i se atribuie mandatul numai dacă a obţinut majoritatea voturilor
valabil exprimate în colegiul uninominal în care a candidat. În situaţia în care
candidatul aflat pe primul loc în ordinea numărului de voturi valabil exprimate
obţinut aparţine unui competitor electoral care nu îndeplineşte condiţiile
potrivit art. 47 alin. (2) se va atribui mandat candidatului cu cel mai mare
număr de voturi valabil exprimate care aparţine unui competitor electoral care
îndeplineşte condiţia respectivă.
(6) Pentru cazurile de egalitate de voturi se aplică următoarele criterii:
a) în caz de egalitate a numărului de voturi la nivelul unui colegiu
uninominal a primilor 2 clasaţi, mandatul va fi atribuit candidatului care a
câştigat în faţa celuilalt candidat în cele mai multe secţii de votare;
b) în caz de egalitate la criteriul prevăzut la lit. a) se va proceda la
tragere la sorţi de către Biroul Electoral Central.
(7) În situaţia în care într-un colegiu uninominal, un candidat
independent a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate, însă fără
50
ca acesta să reprezinte cel puţin jumătate plus unu din voturile valabil
exprimate în colegiul uninominal respectiv, este declarat ales candidatul
aparţinând unui competitor electoral care a întrunit condiţiile prevăzute la
art. 47 alin. (2) situat pe locul imediat următor în ordinea numărului de voturi
obţinute.
(8) Pentru fiecare competitor electoral care a întrunit pragul electoral
prevăzut la art. 47 alin. (2), biroul electoral de circumscripţie întocmeşte o
listă cu toţi candidaţii cărora nu li s-au atribuit mandate în colegiile
uninominale în care au candidat în prima fază, dispuşi în ordinea descrescătoare
a procentelor din voturile valabil exprimate obţinute în colegiile uninominale în
care au candidat, până la a opta zecimală, de către competitorii electorali care
au depăşit pragul electoral şi pentru candidaţii independenţi care au obţinut mai
mult de jumătate din voturile valabil exprimate în total în colegiul în care au
candidat.
(9) Dacă în oricare etapă ulterioară de atribuire a mandatelor un
competitor electoral atinge sau depăşeşte numărul de mandate care i-ar reveni
potrivit prevederilor art. 47 alin. (5) şi (6), acesta nu va mai primi nici un
mandat ulterior.
(10) În cea de a doua etapă, la nivelul circumscripţiei electorale, biroul
electoral de circumscripţie atribuie mandatele după cum urmează:
a) stabileşte, separat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat,
coeficientul electoral al circumscripţiei electorale, prin împărţirea numărului
total de voturi valabil exprimate pentru toţi competitorii electorali ce întrunesc
condiţia prevăzută la alin. (1) şi pentru candidaţii independenţi care au obţinut
majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiile uninominale în care au
candidat, la numărul de deputaţi, respectiv de senatori, ce urmează să fie aleşi
în acea circumscripţie;
b) pentru fiecare competitor electoral, se împarte numărul total de
voturi valabil exprimate obţinut prin însumarea voturilor valabil exprimate în
favoarea tuturor candidaţilor săi din colegiile uninominale de pe raza
circumscripţiei electorale, la coeficientul electoral al circumscripţiei electorale
reţinându-se partea întreagă nerotunjită a câtului;
c) pentru fiecare competitor electoral care a întrunit pragul electoral
prevăzut la art. 47 alin. (2), din numărul rezultat în urma operaţiei de la lit. b) se
scade numărul de mandate obţinut la nivelul colegiilor uninominale din
circumscripţia respectivă în conformitate cu prevederile alin. (5), rezultatul
51
reprezentând numărul de mandate de atribuit fiecărui competitor electoral la
nivelul circumscripţiei electorale în cea de a doua etapă a atribuirii mandatelor.
Numărul de mandate rezultat pentru fiecare partid se alocă candidaţilor acestora
în ordine descrescătoare în funcţie de clasarea în lista prevăzută la alin. (8);
d) în cazul în care rezultatul operaţiei de la lit. c) este negativ sau nul la
nivelul unor circumscripţii electorale, pentru un competitor electoral,
respectivul competitor electoral nu va primi nici un mandat în etapa a doua de
redistribuire, partidul reţinând mandatele câştigate în prima fază, urmând ca în
etapa a treia să se aplice prevederile de la lit. e);
e) lista prevăzută la alin. (8), câturile electorale subunitare rămase în
urma operaţiei de la lit. c) pentru fiecare competitor electoral, precum şi
mandatele de deputat şi cele de senator care revin circumscripţiei electorale, dar
care nu au putut fi atribuite de biroul electoral de circumscripţie la nivelul
colegiilor uninominale sau la nivelul circumscripţiei electorale se comunică de
acesta Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat;
f) la finalizare, toate operaţiile sunt comunicate Biroului Electoral
Central. În urma centralizării situaţiei distribuirii din primele două etape, Biroul
Electoral Central procedează la efectuarea celei de-a treia etape a distribuirii
mandatelor la Camera Deputaţilor şi Senat.
(11) În situaţia în care un partid politic, alianţă politică sau alianţă
electorală obţine la nivelul unei circumscripţii electorale un cât electoral care
este superior numărului total de candidaţi din circumscripţia respectivă, se va
proceda la atribuirea de mandate către persoanele de pe lista naţională
suplimentară, în ordinea de pe lista întocmită de competitorul electoral
respectiv.
(12) Numărul de mandate de deputat şi senator însumat la nivelul
fiecărei circumscripţii electorale nu poate fi crescut în prima şi a doua fază a
distribuirii mandatelor.
(13) Biroul Electoral Central însumează, pe întreaga ţară, separat
pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, pentru fiecare partid politic, alianţă
politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor
naţionale care întruneşte operaţia prevăzută la alin. (1) numărul de mandate
obţinute la nivelul colegiilor uninominale şi la nivelul circumscripţiilor
electorale.
(14) În etapa a treia, Biroul Electoral Central stabileşte câte mandate de
deputaţi, respectiv de senatori se atribuie la nivel naţional fiecărui competitor
52
electoral care întruneşte operaţia prevăzută la alin. (1) prin scăderea numărului
de mandate rezultat în urma operaţiilor de la art. 48 alin. (5) şi (10) din numărul
total de mandate rezultat în urma operaţiei de la art. 47 alin. (5) şi (6).
(15) Dacă rezultatul obţinut prin operaţia de la alin. (13) este nul sau
negativ, competitorului electoral respectiv nu i se mai repartizează mandate,
celorlalţi competitori urmând să li se repartizeze atâtea mandate până la
coincidenţa cu rezultatul obţinut prin operaţia de la art. 47 alin. (6).
(16) Desfăşurarea mandatelor care se atribuie în cea de a treia etapă, la
nivel naţional, repartizate pe circumscripţii electorale se face de Biroul
Electoral Central, după cum urmează:
a) Biroul Electoral Central centralizează la nivel naţional listele
prevăzute la alin. (8) din care au fost eliminaţi candidaţii care au primit mandat
în faza a doua de atribuire a mandatelor într-o listă unică la nivel naţional.
Candidaţii sunt ordonaţi în ordinea descrescătoare a procentelor obţinute până
la a opta zecimală din voturile valabil exprimate pentru competitorii electorali
care au depăşit pragul electoral conform art. 47 alin. (2) şi pentru candidaţii
independenţi care au obţinut mai mult de jumătate din voturile valabil
exprimate per total colegiu, în colegiul în care au candidat;
b) mandatele se acordă în ordine descrescătoare candidaţilor fiecărui
partid până la atribuirea mandatelor care mai revin fiecărui partid. În situaţia în
care în cadrul unei circumscripţii electorale au fost deja atribuite toate
mandatele disponibile la nivelul circumscripţiei, se va proceda la trecerea la
următorul candidat al respectivului partid;
c) în situaţia în care, în urma aplicării prevederilor lit. b), mai există
mandate care trebuie atribuite unor partide politice, alianţe politice, alianţe
electorale, însă numărul de mandate a fost epuizat pentru toate circumscripţiile
electorale, Biroul Electoral Central atribuie mandatele candidaţilor cei mai bine
plasaţi în lista de la lit. a), chiar dacă nu li s-au repartizat mandate conform lit.
b) datorită epuizării mandatelor în respectiva circumscripţie electorală, cu
mărirea corespunzătoare a numărului de mandate din circumscripţia electorală
respectivă;
d) în situaţia în care după aplicarea prevederilor lit. b) şi c) au mai
rămas mandate neatribuite pe circumscripţii electorale, Biroul Electoral Central
le stabileşte pe baza acordului partidelor politice, alianţelor politice sau
alianţelor electorale cărora li se cuvin aceste mandate, iar în lipsa unui acord,
53
prin tragere la sorţi, în termen de 24 de ore de la încheierea operaţiunilor
anterioare;
e) fiecare mandat care revine unui competitor electoral i se atribuie
candidatului care a obţinut cel mai mare procentaj din voturile valabil
exprimate în colegiul uninominal în care a candidat dintre toţi candidaţii
competitorului electoral care au candidat în colegiile uninominale de pe raza
circumscripţiei electorale respective şi cărora nu li s-au atribuit mandate în
etapele anterioare de atribuire a mandatelor la nivelul colegiilor uninominale, la
nivelul circumscripţiilor electorale sau la nivel naţional.
(17) În situaţia în care un partid politic, alianţă politică sau alianţă
electorală obţine la nivel naţional prin însumarea câturilor de la nivel judeţean
un număr de mandate superior numărului total de candidaţi la nivelul ţării, se va
proceda la atribuirea de mandate către persoanele de pe lista naţională în
ordinea descrescătoare a înscrierii în listă, după eliminarea candidaţilor care au
primit locuri din această listă în etapa a doua conform art. 48 alin. (10).
(18) În caz de deces sau demisie a unui senator sau deputat, pentru
ocuparea mandatului vacantat se organizează alegeri parţiale la nivelul
colegiului uninominal în care a fost ales respectivul deputat sau senator.
Alegerile se organizează doar dacă nu ar urma să aibă loc cu mai puţin de 6 luni
înainte de termenul stabilit pentru alegerile parlamentare. În cazul în care
deputatul sau senatorul a provenit de pe lista naţională de compensare a
partidului politic, alianţei politice, alianţei electorale sau organizaţiei cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale, următorul clasat pe listă urmează a-l înlocui.
(19) Alegerile parţiale se desfăşoară într-un singur tur, cel mai bine
clasat candidat urmând a fi declarat câştigător.
CAPITOLUL XII
Publicarea rezultatelor alegerilor
Art. 49. – (1) În fiecare circumscripţie electorală, organismul electoral
responsabil de stabilirea rezultatelor votării aduce la cunoştinţă publică
rezultatele preliminare ale alegerilor, cel puţin odată la 24 de ore, înainte de a
obţine procesele-verbale şi rezultatele votării de la toate birourile electorale
care funcţionează la nivele inferioare nivelului său.
(2) După obţinerea rezultatelor votării de la toate birourile electorale
care funcţionează la nivele inferioare nivelului său, organismul electoral
54
responsabil de stabilirea rezultatelor alegerilor la nivelul circumscripţiei
electorale aduce la cunoştinţă publică rezultatele finale ale alegerilor, în cazul
în care contestaţiile prezentate lui sau instanţei de judecată nu afectează
rezultatele alegerilor.
(3) Biroul Electoral Central publică rezultatele alegerilor în presă şi în
Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen util.
CAPITOLUL XIII
Contravenţii şi infracţiuni
Art. 50. – Constituie contravenţii următoarele fapte:
a) înscrierea, cu bună-ştiinţă, a unui alegător în mai multe liste
electorale ale localităţii de domiciliu, înscrierea în listele electorale a unor
persoane fictive ori care nu au drept de vot;
b) semnarea listei de susţinători cu încălcarea dispoziţiilor legii;
c) încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea propunerilor de
candidaturi sau la folosirea semnelor electorale;
d) refuzul nejustificat de eliberare, la cererea scrisă a celui interesat, a
cărţii de alegător sau neîntocmirea cărţii de alegător în termenele stabilite;
e) neluarea, de către organizatori, a măsurilor necesare desfăşurării
normale a adunărilor electorale, precum şi distribuirea şi consumarea de băuturi
alcoolice în timpul acestor adunări;
f) distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în
orice mod a listelor electorale, a platformelor-program afişate sau a oricăror alte
afişe ori anunţuri de propagandă electorală tipărite;
g) afişarea mijloacelor de propagandă electorală în alte locuri decât
cele permise sau cu încălcarea prevederilor prezentei legi;
h) acceptarea de către un cetăţean a înscrierii sale în mai multe liste de
candidaţi, exceptând cazurile candidaţilor propuşi de organizaţiile cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale, în condiţiile prezentei legi;
i) refuzul de a se permite alegătorului care face dovada faptului că are
dreptul să voteze în secţia de votare la care se prezintă pentru exprimarea
dreptului la vot, în condiţiile prezentei legi;
j) refuzul de a permite accesul în secţia de votare al candidaţilor sau al
persoanelor acreditate să asiste la desfăşurarea operaţiunilor electorale;
55
k) refuzul de a se primi şi înregistra o sesizare scrisă înaintată în
conformitate cu prevederile prezentei legi;
l) refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral
al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în
împrejurimi;
m) refuzul nejustificat de a înmâna buletinul de vot şi stampila de
votare alegătorului care a semnat în lista electorală, înmânarea buletinului de
vot unui alegător care nu prezintă cartea de alegător şi actul de identitate ori
care refuză să semneze pentru primirea acestora în lista electorală în care este
înscris;
n) întocmirea, de către birourile electorale ale secţiilor de votare, a
proceselor-verbale cu încălcarea dispoziţiilor prezentei legi;
o) continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum
şi sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze
sau să nu voteze un anumit partid politic, alianţă politică, alianţă electorală,
organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sau un candidat
independent;
p) purtarea, pe durata votării, de către membri birourilor secţiilor de
votare sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne
de propagandă electorală;
q) încălcarea, de către membrii birourilor electorale, a obligaţiei de a
participa la activitatea acestor birouri.
Art. 51. – (1) Contravenţiile prevăzute de art. 50 lit. c), f), g), h), k), q)
şi o) se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, cele de la lit. b), l)
şi p) cu amenda de la 1.500 lei la 4.500 lei, iar cele de la lit. a), d), e), i), j), m),
şi n) cu amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei.
(2) Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 50 şi aplicarea
sancţiunilor prevăzute la alin. (1) se fac de către:
a) poliţişti, pentru faptele prevăzute la art. 50 lit. e), f), g), i), j), l), m)
şi o);
b) primari şi împuterniciţii acestora, pentru faptele prevăzute la art. 50
lit. f);
c) preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pentru faptele
prevăzute la art. 50 lit. a), f), h), n), o), p) şi q);
56
d) preşedintele Biroului Electoral Central, pentru faptele prevăzute la
art. 50 lit. b), c) şi h);
e) preşedintele biroului electoral, în cazul săvârşirii contravenţiilor de
către membri acestuia, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în
cazul săvârşirii contravenţiilor de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic
inferioare sau de către locţiitorii acestora, pentru faptele prevăzute la art. 50
lit. i), k), o), p) şi q);
f) împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, pentru
faptele prevăzute la art. 50 lit. a), b), d) şi o).
(3) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de
ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării
acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1), agentul
constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
(4) Prevederile prezentului articol se completează cu dispoziţiile
Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor,
aprobatǎ cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi
completările ulterioare.
Art. 52. – (1) Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al
dreptului de vot sau de a fi ales constituie infracţiune şi se pedepseşte cu
închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Tentativa se pedepseşte.
Art. 53. – (1) Înscrierea, cu bună-ştiinţă, în copia de pe lista electorală
permanentă a unor persoane care nu sunt înscrise în lista electorală constituie
infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte.
Art. 54. – (1) Violarea, prin orice mijloace, a secretului votului de
către membri biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane
constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte.
Art. 55. – (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de
alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o
anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat, precum şi primirea acestora
57
de către alegător, în acelaşi scop, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu
închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte.
(3) Nu intră în categoria bunurilor prevăzute la alin. (1) bunurile cu
valoare simbolică, inscripţionate cu însemnele partidului respectiv.
Art. 56. – (1) Fapta unei persoane de a vota fără a avea drept de vot ori
de a vota de două sau mai multe ori în ziua alegerilor constituie infracţiune şi se
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte.
Art. 57. – (1) Utilizarea unei cărţi de alegător nule sau a unei cărţi de
alegător false ori a unui buletin de vot fals, introducerea în urnă a unui număr
suplimentar de buletine decât cele la care are dreptul un alegător sau falsificarea
prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale constituie
infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte.
Art. 58. – (1) Atacul prin orice mijloace asupra localului secţiei de
votare, furtul urnei sau al documentelor electorale constituie infracţiuni şi se
pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune
mai gravă.
(2) Tentativa se pedepseşte.
Art. 59. – (1) Deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru
închiderea votării constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la
6 luni la 3 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte.
Art. 60. – Introducerea în uz şi folosirea unui program de calculator cu
vicii aparente sau ascunse, care alterează înregistrarea rezultatelor obţinute în
secţiile de votare, totalizează cu erori sau duce la repartizarea mandatelor în
afara prevederilor legii, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la
2 la 7 ani.
58
Art. 61. – Introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la
alterarea sistemului informaţional naţional constituie infracţiune şi se
pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Art. 62. – Pentru infracţiunile prevăzute în prezenta lege, acţiunea
penală se pune în mişcare din oficiu.
CAPITOLUL XIV
Dispoziţii finale şi tranzitorii
Art. 63. – Prezentul titlu intră în vigoare la 30 zile de la publicarea în
Monitorul Oficial al României.
Art. 64. – (1) Guvernul va asigura Autorităţii Electorale Permanente
sediu, mijloacele materiale şi financiare necesare bunei funcţionări. În acest
sens, va prevedea în proiectul bugetului de stat, sumele necesare pentru
activitatea Autorităţii Electorale Permanente.
(2) Guvernul va aproba în termen de 5 zile de la stabilirea datei
alegerilor, bugetul perioadei electorale.
Art. 65. – Pe data intrării în vigoare a prezentului titlu, se abrogă
Legea nr.373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din
29 septembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia
art. 26-29 referitoare la Autoritatea Electorală Permanentă.
59
TITLUL II
Modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004
pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale
Art. 66. – Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei
publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333
din 17 mai 2007, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 1, alineatele (1), (2), (4) şi (5) se modifică şi vor avea
următorul cuprins:
„Art. 1. – (1) Prezenta lege reglementează regimul alegerilor pentru
autorităţile administraţiei publice locale – consilii locale, consilii judeţene,
primari şi preşedinţi ai consiliilor judeţene.
(2) Consiliile locale şi consiliile judeţene, primarii şi preşedinţii
consiliilor judeţene se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber
exprimat.
……………………………………………………………………………………
(4) Primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului
Bucureşti şi primarul general al municipiului Bucureşti, precum şi preşedinţii
consiliilor judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal.
(5) Vicepreşedinţii consiliilor judeţene, precum şi viceprimarii se aleg
prin vot indirect de către consiliile judeţene, respectiv consiliile locale.”
2. La articolul 3, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„(2) Pentru alegerea consiliului local, a consiliului judeţean, a
primarului, precum şi a preşedintelui consiliului judeţean fiecare alegător are
dreptul la câte un singur vot.”
3. La articolul 4, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„Art. 4. – (1) Au dreptul de a fi aleşi consilieri, primari sau preşedinţi
ai consiliilor judeţene cetăţenii cu drept de vot care au împlinit, până în ziua
alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani, dacă nu le este interzisă
asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3) din Constituţia României,
republicată.”
60
4. La articolul 6, alineatele (1), (5) şi (6) se modifică şi vor avea
următorul cuprins:
„Art. 6. – (1) Candidaturile pentru consiliile locale şi consiliile
judeţene, precum şi cele pentru primari şi preşedinţi ai consiliilor judeţene se
propun de partidele politice sau alianţele politice constituite potrivit Legii
partidelor politice nr. 14/2003. Se pot depune candidaturi şi de către alianţele
electorale constituite în condiţiile prezentei legi de către organizaţiile
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale prevăzute la art. 7, precum şi
candidaturi independente. Listele de candidaţi pentru alegerea consiliilor locale
şi a consiliilor judeţene trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea
ambelor sexe.
……………………………………………………………………………………
(5) O persoană poate candida pentru un singur consiliu local şi un
singur consiliu judeţean şi numai pentru o singură funcţie de primar sau de
preşedinte al consiliului judeţean.
(6) O persoană poate candida, în acelaşi timp, pentru funcţia de
consilier local, ori consilier judeţean, de primar sau de preşedinte al consiliului
judeţean.”
5. La articolul 10, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„(2) Pentru alegerea consiliilor judeţene, a preşedintelui consiliului
judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, fiecare judeţ,
respectiv municipiul Bucureşti constituie o circumscripţie electorală.
Numerotarea circumscripţiilor electorale judeţene şi a municipiului Bucureşti se
face prin hotărâre a Guvernului.”
6. La articolul 14, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„Art. 14. – (1) La aceeaşi secţie de votare, alegătorii votează pentru
consiliul local, consiliul judeţean, pentru primar şi pentru preşedintele
consiliului judeţean.”
61
7. La articolul 24, alineatul (14) se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„(14) Completarea birourilor electorale de circumscripţie cu
reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale se
face, în termen de 24 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, de către
preşedintele biroului electoral, în prezenţa persoanelor delegate de partidele
politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au comunicat
reprezentanţi, în ordinea descrescătoare a numărului de candidaţi propuşi de
fiecare partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală pentru consiliul local
în cauză, la care se adaugă, dacă este cazul, candidatul la funcţia de primar,
precum şi candidatul pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean. În
cazul biroului electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului
Bucureşti, se are în vedere numărul tuturor candidaturilor depuse de fiecare
partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală pentru consiliul judeţean sau
pentru preşedintele acestuia, respectiv Consiliul General al Municipiului
Bucureşti, precum şi pentru consiliile locale şi primari, înregistrate în judeţ,
respectiv în municipiul Bucureşti. Dacă numărul total de reprezentanţi
comunicat potrivit alin. (13) este mai mic decât cel al membrilor biroului
electoral, operaţiunea de desemnare a reprezentanţilor se repetă până la
ocuparea tuturor locurilor. La această fază participă numai partidele politice,
alianţele politice şi alianţele electorale care au propus mai mulţi reprezentanţi
pentru acelaşi birou electoral. Un partid politic, o alianţă politică sau o alianţă
electorală nu poate avea mai mult de 3 reprezentanţi în biroul electoral al
aceleiaşi circumscripţii.”
8. La articolul 25 alineatul (1), litera j) se modifică şi va avea
următorul cuprins:
„j) biroul electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv a
municipiului Bucureşti, totalizează voturile exprimate pentru consiliul judeţean,
pentru preşedintele consiliului judeţean, respectiv pentru Consiliul General al
Municipiului Bucureşti şi pentru primarul general al municipiului Bucureşti, şi
stabileşte rezultatul alegerilor; eliberează consilierilor, respectiv preşedintelui
consiliului judeţean şi primarului general al municipiului Bucureşti, certificatul
doveditor al alegerii, după care transmite consiliului judeţean, respectiv
Consiliului General al Municipiului Bucureşti, procesele-verbale şi celelalte
62
documente privitoare la rezultatul alegerilor pentru consilieri, prevăzute la
art. 99 alin. (5), în vederea validării mandatelor;”
9. La articolul 29, litera d) se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„d) numără voturile şi consemnează rezultatul votării pentru
circumscripţiile electorale pentru care s-a votat la secţia respectivă, în mod
distinct pentru consiliul local, pentru primar, respectiv primarul general al
municipiului Bucureşti, pentru consiliul judeţean şi pentru preşedintele
consiliului judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului
Bucureşti;”
10. La articolul 32, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„(2) Prevederile art. 24 se aplică şi în cazul în care se organizează
alegeri pentru consiliul judeţean şi/sau pentru preşedintele consiliului judeţean,
respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi/sau pentru
primarul general al municipiului Bucureşti.”
11. La articolul 37 alineatul (1), litera g) se modifică şi va avea
următorul cuprins:
„g) primeşte procesele-verbale întocmite de birourile electorale de
circumscripţie judeţeană şi a municipiului Bucureşti, împreună cu proceseleverbale
conţinând rezultatul alegerilor, întocmite de birourile electorale de
circumscripţie comunală, orăşenească, municipală şi de sector al municipiului
Bucureşti; totalizează rezultatele la nivel naţional, pe partide politice, alianţe
politice, alianţe electorale şi pe candidaţi independenţi, separat pentru consiliile
locale, consiliile judeţene, primari, precum şi pentru preşedinţii consiliilor
judeţene şi asigură publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi
în presă;”
12. Articolul 44 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 44. – Propunerile de candidaţi pentru consilierii locali, consilierii
judeţeni, pentru primari şi pentru preşedinţii consiliilor judeţene se fac pe
circumscripţii electorale şi se depun la birourile electorale de circumscripţie cel
mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor.”
63
13. Articolul 47 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 47. – Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale
pot propune câte o listă de candidaţi în fiecare circumscripţie electorală pentru
consiliul local, pentru consiliul judeţean, un candidat pentru funcţia de primar şi
un candidat pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean.”
14. La articolul 48, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„(2) Pentru funcţia de primar, candidaţii independenţi trebuie să
prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 2% din
numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente din
circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 200 în cazul
comunelor, 300 în cazul oraşelor, 1.000 în cazul municipiilor şi sectoarelor
municipiului Bucureşti şi 5.000 în cazul municipiului Bucureşti. Candidaţii
independenţi pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean trebuie să
prezinte o listă de susţinători, care să cuprindă minimum 2% din numărul total
al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente din circumscripţia pentru
care candidează, dar nu mai puţin de 3.000.”
15. Articolul 54 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 54. – Modelele buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului şi sunt diferite pentru consiliile locale, pentru consiliile judeţene,
respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, şi pentru primari,
respectiv pentru primarul general al municipiului Bucureşti, precum şi pentru
preşedinţii consiliilor judeţene.”
16. La articolul 55, alineatele (5), (8), (9) şi (10) se modifică şi vor
avea următorul cuprins:
„(5) Pentru alegerea primarului şi a preşedintelui consiliului judeţean
se imprimă în patrulaterele buletinului de vot, în afara elementelor prevăzute la
alin. (3), numele şi prenumele candidatului.
……………………………………………………………………………………
(8) Pentru stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot care
cuprind liste de candidaţi sau candidaţi independenţi pentru consilieri, pentru
primari, precum şi pentru preşedinţii consiliilor judeţene se procedează astfel:
64
a) în prima etapă, listele depuse de partidele politice parlamentare,
alianţele politice şi alianţele electorale ale acestora se înscriu în patrulaterele
buletinului de vot în ordinea rezultată din tragerea la sorţi efectuată de
preşedintele biroului electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv a
municipiului Bucureşti, în prezenţa majorităţii membrilor acestuia;
b) în etapa a doua, listele depuse de partidele politice neparlamentare,
alianţele politice şi alianţele electorale ale acestora se imprimă în următoarele
patrulatere ale buletinului de vot, în ordinea rezultată din tragerea la sorţi
efectuată de preşedintele biroului electoral de circumscripţie comunală,
orăşenească, municipală şi de sector al municipiului Bucureşti, respectiv de
preşedintele biroului electoral de circumscripţie judeţeană şi a municipiului
Bucureşti.
(9) Ordinea stabilită potrivit alin. (8) lit. a) este valabilă pentru toate
circumscripţiile electorale din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti,
inclusiv pentru circumscripţia electorală judeţeană, respectiv a municipiului
Bucureşti. Ordinea stabilită potrivit alin. (8) lit. a) şi b) este valabilă şi în cazul
buletinului de vot pentru alegerea primarului şi a preşedintelui consiliului
judeţean.
(10) Pentru fiecare candidat independent, inclusiv pentru candidaţii
independenţi la funcţia de primar şi cea de preşedinte al consiliului judeţean, se
imprimă un patrulater distinct în partea finală a buletinului de vot, în care
aceştia sunt înscrişi în ordinea înregistrării candidaturilor.”
17. La articolul 89, alineatele (4) şi (5) se modifică şi vor avea
următorul cuprins:
„(4) Rezultatul votului se consemnează în tabele separate pentru
consiliul local, pentru consiliul judeţean, pentru primar, respectiv pentru
preşedintele consiliului judeţean. Tabelele se întocmesc de un membru al
biroului electoral al secţiei de votare, desemnat de preşedinte. Dacă la
consemnarea rezultatelor sunt prezenţi şi candidaţi, aceştia au dreptul să
întocmească şi ei un tabel. La municipiul Bucureşti se întocmeşte şi un tabel
distinct pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi unul pentru
primarul general al municipiului Bucureşti.
(5) În tabelele prevăzute la alin. (4) se înscriu numărul total al
votanţilor, numărul total al voturilor nule, listele de candidaţi sau, după caz,
numele şi prenumele candidaţilor independenţi şi ale celor pentru funcţia de
65
primar, de preşedinte al consiliului judeţean, precum şi numărul voturilor
valabil exprimate pentru fiecare.”
18. La articolul 90, alineatul (1) şi litera f) a alineatului (3) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
„Art. 90 – (1) După numărarea voturilor, preşedintele biroului electoral
al secţiei de votare încheie, separat pentru consiliul local, pentru consiliul
judeţean, pentru primar, precum şi pentru preşedintele consiliului judeţean câte
un proces-verbal, în două exemplare.
……………………………………………………………………………………
f) numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat la
funcţia de primar şi, după caz, la funcţia de preşedinte al consiliului judeţean;”
19. La articolul 92, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„Art. 92. – (1) Pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, pentru
primar, respectiv pentru preşedintele consiliului judeţean se întocmeşte câte un
dosar care cuprinde: procesul-verbal şi contestaţiile formulate, precum şi
buletinele de vot nule şi cele contestate. Dosarele se sigilează, se ştampilează,
se transportă cu pază militară şi se predau biroului electoral de circumscripţie
de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în cel mult 24 de ore
de la încheierea votării. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare
trebuie însoţit de cel puţin 2 membri ai biroului, stabiliţi prin tragere la sorţi de
către preşedinte.”
20. Articolul 95 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 95. – Alegerile pentru consilieri, pentru primari şi pentru
preşedinţii consiliilor judeţene, sunt valabile, indiferent de numărul alegătorilor
care au participat la vot.”
21. După articolul 97 se introduce un nou articol, articolul 971, cu
următorul cuprins:
„Art. 971. – (1) Pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean,
centralizarea voturilor se face de biroul electoral de circumscripţie judeţeană.
66
(2) Este declarat ales preşedinte al consiliului judeţean candidatul care
a întrunit cel mai mare numărul de voturi valabil exprimate în primul tur de
scrutin.
(3) În caz de balotaj se va organiza un nou tur de scrutin la două
săptămâni de la primul tur, la care vor participa numai candidaţii care se află în
această situaţie.”
22. La articolul 99, alineatul (1), literele f) şi h) ale alineatului (2) şi
alineatul (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„Art. 99. – (1) Biroul electoral de circumscripţie comunală,
orăşenească, municipală, de sector al municipiului Bucureşti şi de
circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, încheie, separat,
câte un proces-verbal pentru consiliul local şi pentru primar, respectiv pentru
consiliul judeţean şi pentru preşedintele consiliului judeţean, precum şi pentru
Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi primarul general al municipiului
Bucureşti, după caz, privind toate operaţiunile electorale, centralizarea
voturilor, constatarea rezultatului alegerilor şi atribuirea mandatelor.
……………………………………………………………………………………
f) numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare
candidat pentru funcţia de primar, de preşedinte al consiliului judeţean,
respectiv primar general al municipiului Bucureşti;
……………………………………………………………………………………
h) numele şi prenumele primarului, preşedintelui consiliului judeţean,
respectiv ale primarului general al municipiului Bucureşti ales şi partidul
politic, alianţa politică sau alianţa electorală care l-a propus ori menţiunea de
candidat independent;
……………………………………………………………………………………
(5) Un exemplar al procesului-verbal pentru consiliul local, pentru
consiliul judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului
Bucureşti, împreună cu întâmpinările, contestaţiile şi procesele-verbale primite
de la birourile electorale ale secţiilor de votare, formând câte un dosar, sigilat şi
semnat de preşedinte şi de membri biroului electoral de circumscripţie, se
înaintează consiliului local, respectiv consiliului judeţean sau, după caz,
Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în vederea validării mandatelor,
potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001, republicată. Pentru primar şi pentru
preşedintele consiliului judeţean, dosarul format potrivit prezentului alineat se
67
înaintează, cu pază militară, în cel mult 48 de ore, la judecătoria sau, după caz,
la tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru
care au avut loc alegeri, iar în cazul primarului general al municipiului
Bucureşti, la Tribunalul Bucureşti, în vederea validării mandatelor, potrivit
prevederilor Legii nr. 215/2001, republicată.”
23. La articolul 100, alineatul (1) şi litera f) a alineatului (2) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
„Art. 100. – (1) Pe baza proceselor-verbale prevăzute la art. 99 alin. (5)
şi (6) şi a propriului proces-verbal, biroul electoral de circumscripţie judeţeană,
respectiv a municipiului Bucureşti, centralizează voturile şi rezultatul alegerilor
pe judeţ, pe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi candidaţi
independenţi şi încheie câte un proces-verbal pentru consilierii locali, pentru
consilierii judeţeni şi pentru consilierii municipiului Bucureşti, respectiv pentru
primar, pentru preşedintele consiliului judeţean şi primarul general al
municipiului Bucureşti.
……………………………………………………………………………………
f) numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de candidaţii
pentru funcţia de primar şi de cei pentru funcţia de preşedinte al consiliului
judeţean, grupate pe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi pe
candidaţi independenţi;”
24. După articolul 100 se introduce un nou articol, articolul 1001,
cu următorul cuprins:
„Art. 1001. – Candidatul care a fost ales în funcţia de preşedinte al
consiliului judeţean face parte din acesta, are drept de vot şi conduce şedinţele
consiliului judeţean, conform prevederilor legale.”
68
TITLUL III
Modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale
nr. 215/2001
Art. 67. – Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, se
modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 3, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„(2) Acest drept se exercită de consiliile locale şi primari, precum şi de
consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, autorităţi ale administraţiei publice
locale alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.”
2. Articolul 25 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 25. – Aleşii locali sunt primarul, consilierii locali, preşedintele
consiliului judeţean şi consilierii judeţeni. În asigurarea liberului exerciţiu al
mandatului lor, aceştia îndeplinesc o funcţie de autoritate publică, beneficiind
de dispoziţiile legii penale cu privire la persoanele care îndeplinesc o funcţie ce
implică exerciţiul autorităţii de stat.”
3. Articolul 26 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 26. – (1) Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al
preşedintelui consiliului judeţean şi al consilierului judeţean este de 4 ani.
Mandatul se exercită în condiţiile legii.
(2) Consiliul local sau consiliul judeţean, primarul, precum şi
preşedintele consiliului judeţean ales în cursul unui mandat, ca urmare a
dizolvării consiliului local sau judeţean, respectiv a vacanţei postului de primar
sau de preşedinte al consiliului judeţean, încheie mandatul precedentei autorităţi
a administraţiei publice locale.
(3) Consiliul local sau consiliul judeţean, precum şi primarul sau
preşedintele consiliului judeţean, aleşi în urma organizării unor noi unităţi
administrativ-teritoriale sau în urma dizolvării unor consilii, respectiv
vacantării unor posturi de primari sau de preşedinţi ai consiliilor judeţene, îşi
exercită mandatul numai până la organizarea următoarelor alegeri locale
generale.”
69
4. Articolul 88 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 88. – (1) Numărul membrilor fiecărui consiliu judeţean se
stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de numărul locuitorilor judeţului,
raportat de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în curs
sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precedă alegerile, după cum
urmează:
Numărul
locuitorilor judeţului
Numărul
consilierilor
- până la 350.000 30
- între 350.001- 500.000 32
- între 500.001- 650.000 34
- peste 650.000 36
(2) Consiliul judeţean ales în conformitate cu prevederile legii se
completează cu preşedintele consiliului judeţean, care are drept de vot şi
conduce şedinţele acestuia.”
5. La articolul 91 alineatul (2), litera a) se modifică şi va avea
următorul cuprins:
„a) alege, din rândul consilierilor judeţeni, doi vicepreşedinţi;”
6. La articolul 101, alineatele (1), (2) şi (3) se modifică şi vor avea
următorul cuprins:
„Art. 101. – (1) Consiliul judeţean alege dintre membrii săi doi
vicepreşedinţi.
(2) Vicepreşedinţii se aleg cu votul secret al majorităţii consilierilor
judeţeni în funcţie.
(3) Eliberarea din funcţie a vicepreşedinţilor consiliului judeţean se
face cu votul secret al majorităţii consilierilor în funcţie, la propunerea a cel
puţin unei treimi din numărul acestora. Eliberarea din funcţie a
vicepreşedinţilor consiliului judeţean nu se poate face în ultimele 6 luni ale
mandatului consiliului judeţean.”
70
7. La articolul 102, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„(2) Preşedintele consiliului judeţean răspunde în faţa alegătorilor de
buna funcţionare a administraţiei publice judeţene.”
8. După articolul 102 se introduce un nou articol, articolul 1021, cu
următorul cuprins:
„Art. 1021. – Preşedintelui consiliului judeţean i se aplică în mod
corespunzător prevederile art. 69, 70, 71 alin. (1), (2) şi (3) şi ale art. 72.”
9. La articolul 108, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„Art. 108. – (1) Vicepreşedinţii consiliului judeţean îşi păstrează
calitatea de consilier judeţean.”
10. La articolul 108, alineatul (2) se abrogă.
71
TITLUL IV
Modificarea Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleşilor locali
Art. 68. – Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, cu
modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 2, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea
următorul cuprins:
„(2) Consilierii locali şi consilierii judeţeni, primarii, precum şi
preşedinţii consiliilor judeţene se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi
liber exprimat de către cetăţenii cu drept de vot din unitatea administrativteritorială
în care urmează să-şi exercite mandatul, potrivit Legii nr.67/2004
pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.
(3) Viceprimarii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene sunt aleşi prin
vot secret indirect, potrivit prevederilor Legii administraţiei publice locale
nr. 215/2001, republicată.”
2. Articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 13. – Primarul şi preşedintele consiliului judeţean îşi exercită
drepturile şi îşi îndeplinesc îndatoririle ce le revin pe întreaga durată a
mandatului pentru care au fost aleşi.”
3. La articolul 18, alineatele (1), (3) şi (4) se modifică şi vor avea
următorul cuprins:
„Art. 18. – (1) Vicepreşedinţii consiliului judeţean, precum şi
viceprimarii intră în exercitarea mandatului după declararea lor ca legal aleşi,
potrivit Legii nr. 215/2001, republicată.
……………………………………………………………………………………
(3) Încetarea mandatului de consilier, în condiţiile art.9 alin. (2), are ca
efect încetarea de drept, pe aceeaşi dată, şi a mandatului de vicepreşedinte al
consiliului judeţean.
72
(4) Mandatul de vicepreşedinte al consiliului judeţean, respectiv de
viceprimar, poate înceta înainte de termen în urma eliberării sau revocării
acestuia din funcţie, în condiţiile Legii nr. 215/2001, republicată.”
Art. 69. – Titlurile II, III şi IV din prezenta lege intră în vigoare la data
începerii procedurilor prevăzute de lege pentru primele alegeri locale,
organizate după publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
Art. 70. – La data intrării în vigoare a titlurilor II, III şi IV din prezenta
lege orice dispoziţie contrară se abrogă.
Art. 71. – Legea nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei
publice locale, Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi Legea
nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările
ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, se vor republica în
Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.
73
Această lege a fost adoptată în temeiul prevederilor art. 114 alin. (3)
din Constituţia României, republicată, în urma angajării răspunderii
Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţa comună din
data de 29 octombrie 2007.
PREŞEDINTELE
CAMEREI DEPUTAŢILOR
PREŞEDINTELE
SENATULUI
Bogdan Olteanu Nicolae Văcăroiu
Bucureşti,
Nr.