Bine ati venit.

Va invitam sa va informati cat mai exact despre cele doua evenimente din acest sfarsit de saptamana si sa lasati comentariile dumneavoastra.
La noi gasiti textele de lege ce stau la baza celor 2 evenimente: alegerile pentru parlamantul european si referendumul pentru votul uninominal cat si listele complete cu candidatii ale partidelor pentru alegerile europarlamentare.

Ce votati duminica?

Se afișează postările cu eticheta europarlamentare. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta europarlamentare. Afișați toate postările

miercuri, 21 noiembrie 2007

Alege-i pe cei care te vor reprezenta in Europa!

Pe 25 noiembrie, romanii ii vor alege pe cei pe care ii vor trimite sa reprezinte tara noastra in Parlamentul European. Legea prevede ca, indiferent de numarul alegatorilor care se prezinta la vot, alegerile sunt validate. De aceea, fiecare vot conteaza.

Sondajele arata insa ca romanii nu sunt foarte interesati de europarlamentare. Poate pentru ca importanta reprezentarii Romaniei in Parlamentul European nu este inca foarte bine constientizata.

Nu avem inca nici macar o informare solida despre Uniunea Europeana, regulile din interiorul ei si implicatiile pe care apartenenta la aceasta structura le are in viata noatra de zi cu zi.

Sau poate pentru ca avem impresia ca jocurile sunt deja facute si ca nu poti alege decat dintr-un cerc inchis al celor care se tot rotesc la Putere, aceiasi de fiecare data.

Ce este Parlamentul European

Parlamentul European (PE) este organul reprezentativ al celor 450 de milioane de cetateni ai Uniunii Europene. Din 2004, acesta are 732 de deputati.

S-a decis ca numarul maxim de membri trebuie fixat la 732, cu un prag minim de patru, respectiv maximum 99 de parlamentari pentru fiecare stat membru.

Parlamentarii europeni sunt alesi direct, prin alegeri generale, libere si secrete.

Alocarea locurilor in Parlament are la baza o reprezentare degresiva si proportionala a statelor membre.

Astfel, statele mici trimit mai multi deputati in PE decat ar trebui daca s-ar lua in considerare strict populatiile statelor respective.

In consecinta, numarul de europarlamentari care revine fiecarei tari difera astfel: Germania – 99, Franta - 78, Italia – 78, Marea Britanie – 78, Spania – 54, Polonia – 54, Romania – 35, Olanda – 27, Belgia – 24, Cehia – 24, Grecia – 24, Ungaria – 24, Portugalia – 24, Suedia – 19, Austria – 18, Bulgaria – 18, Finlanda – 14, Slovacia – 14, Danemarca – 14, Irlanda – 13, Lituania – 13, Letonia – 9, Slovenia – 7, Cipru – 6, Estonia – 6 , Luxemburg – 6, Malta – 5.

Cinci ani de mandat

Membrii PE sunt alesi in mod normal pe o perioada de cinci ani, insa mandatul europarlamentarilor romani desemnati in noiembrie va fi mai scurt, in conditiile in care urmatoarele alegeri pentru Europarlament sunt programate pentru 2009.

Asadar, alegerile europene sunt importante pentru ca vor stabili cine ne va reprezenta la Bruxelles, cine va vorbi in numele Romaniei in Europa.
In plus, activitatea din Parlamentul European este total diferita de cea din Legislativul de la Bucuresti.

Europarlamentarii nu isi iau pauze de somn si nu isi omoara timpul jucandu-se pe calculator. Ei nu sunt obligati sa participle la toate sedintele de plen, ci vin doar la cele care ii intereseaza.

Cum votam

Europarlamentarele nu sunt foarte diferite de alegerile cu care ne-am obisnuit deja. Alegatorii vor trebui sa puna stampila pe buletinul de vot in dreptul listei partidului pe care vor sa il voteze.

Diferenta fata de Parlamentul national consta in faptul ca, la euroalegeri, tot electoratul primeste acelasi buletin de vot, pe care sunt inscrise aceleasi nume, in timp ce, la scrutinul pentru Legislativul de la Bucuresti, in fiecare judet sunt liste diferite de candidati.

Pragul de accedere in Parlamentul European este de 5% pentru partide, organizatii apartinand minoritatilor nationale, aliante politice si electorale.

Candidatii independenti pot primi mandate daca au obtinut, fiecare in parte, un numar de voturi valabil exprimate cel putin egal cu partea intreaga a raportului dintre numarul total de voturi valabil exprimate si numarul de mandate de parlamentari europeni ce revin Romaniei.

13 partide politice si cativa independenti si-au depus candidaturile pentru euroscrutin la Biroul Electoral Central. PSD, PRM, PD, PNL, UDMR, PC, PLD, PNG-CD, PIN, Partida Rromilor Pro-Europa, Partidul Alianta Socialista, PNTCD si Partidul Verde sunt formatiunile politice care aspira la locuri de europarlamentari. Dintre independenti, cel mai cunoscut este episcopul reformat Laszlo Tokes.

Important este sa mergem la vot si sa nu-i lasam pe altii sa decida in locul nostru. Ziare.com va ofera toate informatiile referitoare atat la procesul de votare, toate optiunile politice pe care le veti gasi pe buletinul de vot pe 25 noiembrie, dar si posibilitatea sa va desemnati favoritul la europarlamentare. Votul tau conteaza! Alege-l acum pe ziare.com pe romanul pe care il trimiti sa te reprezinte in Europa!

Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului

Guvernul a aprobat astăzi o Ordonanţă de Urgenţă privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru desemnarea reprezentanţilor României în Parlamentul European, a anunţat secretarul de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, Victor Paul Dobre.


Ordonanţa prevede introducerea de liste suplimentare, alături de listele permanente şi cele speciale care, sunt, de fapt, listele permanente ale cetăţenilor comunitari. Pe listele suplimentare vor fi înscrişi alegătorii resortisanţi care au fost omişi de pe lista permanentă.

Alegătorii comunitari cu drept de vot vor fi înscrişi de primari în lista electorală specială. Aceştia îşi pot exercita dreptul de vot în baza unei dovezi eliberate de Autoritatea Electorală Permanentă şi a unui document de identitate.

Copiile listelor electorale permanente şi a listei electorale speciale se predau de către primar, pe bază de proces-verbal, preşedintelui biroului electoral al fiecărei secţii de votare cu trei zile înaintea votării, moment în care se dau şi machete ale listei electorale suplimentare.

Un alegător poate semna o singură listă de susţinători.

Înscrierea participanţilor la alegeri pe buletinele de vot se face în urma unei trageri la sorţi.

Pentru organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor specifice perioadei electorale se constituie Biroul Electoral Central, constituit din cinci judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedintele Autorităţii Electorale Permanente, 10 reprezentanţi ai partidelor politice şi ai alianţelor care participă la alegeri şi un reprezentant al grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor.

BEC funcţionează la nivelul circumscripţiei electorale naţionale şi foloseşte, ca aparat de lucru, personal de specialitate din cadrul MAI, AEP şi al INS.

Biroul Electoral Central asigură publicarea, în Monitorul Oficial, a listei cuprinzând denumirea şi semnele electorale ale participanţilor la alegeri, şi comunică Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului, în termen de 24 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, situaţia generală a candidaturilor admise, pentru atribuirea timpilor de antenă. Aceste lucruri sunt comunicate şi Societăţii Române de Televiziune şi Societăţii Române de Radiodifuziune.

BEC constată respectarea condiţiilor pentru depunerea candidaturilor şi, respectiv, le înregistrează şi le comunică birourilor electorale judeţene, le face cunoscute prin presă.

Totodată, BEC primeşte de la birourile electorale procesele-verbale cuprinzând numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare listă de candidaţi şi fiecare candidat independent. Dacă constată că există partide politice, alianţe politice şi electorale şi organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au întrunit pragul electoral şi candidaţi independenţi care au întrunit coeficientul electoral, le dă publicităţii în termen de 24 de ore de la constatare.

Biroul Electoral Central verifică şi înregistrează rezultatul alegerilor, însumează pe întreaga ţară voturile valabil exprimate pentru fiecare

Alegătorii comunitari, aflaţi în ziua votului în străinătate, vor putea vota la secţiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României.

La alegerile europarlamentare va fi un singur buletin de vot în toată ţara, a precizat Victor Paul Dobre.

Ordonanţa stabileşte că orarul pentru campania electorală şi repartizarea timpilor de antenă vor fi realizate de Birourile permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului împreună cu reprezentanţii serviciilor publice de radio şi televiziune şi reprezentanţii partidelor, alianţelor politice, alianţelor electorale care au depus listă de candidaţi la alegeri, având în vedere următoarea pondere din timpii de antenă alocaţi:

· 4/5 din timpii de antenă se repartizează partidelor politice parlamentare, organizaţiile minorităţilor naţionale, alianţelor politice sau alianţelor electorale dintre acestea care participă la alegerea membrilor din România în Parlamentul European;

· 1/5 din timpii de antenă se repartizează partidelor politice neparlamentare, alianţelor politice sau alianţelor electorale dintre acestea care au depus listă completă de candidaţi, precum şi candidaţilor independenţi care participă la alegerea membrilor din România în Parlamentul European.

Pentru exercitarea votului în ţară, cetăţenii români pot utiliza, după caz, buletinul de identitate, cardul de identitate sau cardul provizoriu de identitate. Cetăţenii români votează în străinătate pot vota cu paşaportul sau cu un act de identitate. Exprimarea votului va fi marcată prin timbru autocolant.

Tipărirea buletinelor de vot se asigură de BEC, prin grija prefecţilor.

Guvernul Romaniei - Biroul de presa - 07.02.2007

Cap. I

L E G E
privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. – (1) Prezenta lege stabileşte cadrul juridic general
pentru organizarea şi desfăşurarea alegerii membrilor din România în
Parlamentul European.
(2) Membrii din România în Parlamentul European sunt aleşi
prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile
prezentei legi.
(3) Mandatul membrilor din România în Parlamentul European
este de 5 ani.